Gudsi Osmanov: Moldova și Azerbaidjanul au multe proiecte interesante

"Poporul moldovenesc și cel azer se aseamănă în multe privințe – prin ospitalitatea, temperamentul, deschiderea, receptivitatea lor. Poate de aceea ne leagă astfel de relații de prietenie", a declarat Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova, Gudsi Osmanov. Despre cum se dezvoltă relațiile dintre țările noastre el a vorbit în interviul acordat site-ului Noi.md.

Stimate Domnule Ambasador, să începem, probabil, cu cel mai actual subiect astăzi. Printre refugiații care au sosit în Moldova din Ucraina sînt și azeri. Sînt cetățeni ai republicii dvs. sau etnici azeri care s-au pomenit în acel moment într-o altă țară? S-au întîlnit cu ei reprezentanții Ambasadei Azerbaidjanului în Moldova? Cum s-au implica ei în soarta acestora?

Da, într-adevăr, au fost mulți refugiați, mai ales în primele zile. I-am văzut deja pe teritoriul ambasadei pe 25 februarie. În zilele următoare, pe la ambasadă au trecut circa 300 de persoane, apoi pînă la 800 pe zi. Relativ vorbind, refugiații s-au împărțit în mai multe categorii. Prima categorie sînt cetățenii azeri care au o legătură directă cu Ucraina, de exemplu, un permis de ședere permanentă sau pe termen scurt. La mulți dintre ei, unul dintre membrii familiei este cetățean al Ucrainei, inclusiv au copiii născuți în Ucraina.

O altă categorie - printre refugiați au fost mulți etnici azeri, care sînt cetățeni ai Ucrainei. Mulți au, de asemenea, căsătorii mixte și copii născuți în astfel de căsătorii.

Președintele Azerbaidjanului, ca întotdeauna, acordă o atenție deosebită cetățenilor noștri, compatrioților noștri, oriunde s-ar afla și indiferent de problemele de viață pe care le întîmpină. El întotdeauna ajută. Același lucru s-a întîmplat și acum, în această perioadă grea: președintele a dat o instrucțiune specială, iar Ministerul de Externe din Azerbaidjan, Administrația Prezidențială și autoritățile competente s-au ocupat de această problemă.

Este clar că epicentrul fluxului de refugiați a fost aici, la granița Moldovei cu Ucraina, de aceea mulți au venit anume aici, mulți cunosc limba rusă conform vechii tradiții, știu că vor fi ajutați. Aș dori să exprim o mare recunoștință Guvernului Republicii Moldova și Primăriei Chișinău, care mereu ne-au ajutat, au oferit asistență maximă în orice problemă.

Vreau să menționez că majoritatea refugiaților s-au aflat aici pentru o perioadă scurtă de timp. Noi într-o săptămînă cel mult am evacuat mii de persoane. Au fost organizate curse speciale cu autobuzul în orașul Iași din Ramânia, iar de acolo în Azerbaidjan refugiații au fost transporați gratuit cu curse charter. Toate cheltuielile au fost suportate de stat.

Asta am făcut. Cei care au avut propria mașină au ajuns în țară cu transportul privat. Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului a rezolvat problema foarte repede prin anularea regimului de vize pentru refugiații din Ucraina-etnici azeri, pentru ca aceștia să poată ajunge în Azerbaidjan prin România, Bulgaria, Turcia, Georgia.

De asemenea, am trimis oamenii cu autobuzul la Istanbul, iar de acolo, la fel, cu autobuzul pe aceeași rută spre Azerbaidjan sau cu curse charter. Au fost transportate persoane în Azerbaidjan nu numai din Moldova, dar și din București, și din Polonia... adică a fost creat un întreg sistem de evacuare a cetățenilor noștri.

În Azerbaidjan au fost create condiții maxime pentru toți refugiații, astfel încît aceștia să poată rămîne acolo în cadrul legii și al cerințelor pentru cetățenii străini. Adică statul i-a adăpostit.

În primă săptămînă a conflictului m-am întîlni cu sute de oameni. A fost greu, vă spun sincer. Mi-a fost milă de ei, s-au epuizat pînă au ajuns acolo, erau familii cu sugari, erau femei însărcinate, persoane în vîrstă, persoane cu dizabilități... Erau oameni care au suferit un stres extraordinar, iar noi, personalul ambasadei, am tratat acest lucru cu înțelegere.

Cred că ne-am descurcat bine în această situație. În prezent, în Moldova au rămas aproximativ 40 de persoane – compatrioți de-ai noștri, iar noi îi transporăm treptat cu autobuzul sau avionul.

Au existat și cazuri speciale, dificile: cei care au murit în timpul bombardamentelor. Rudele lor au vrut să-i îngroape în patria lor, iar noi ne-am ocupat și de acest lucru. Există și răniți, trei persoane, ei încă se află la Spitalul de urgență.

Am auzit că conducerea Azerbaidjanului a îndemnat Rusia și Ucraina să pună capăt conflictului, să poarte un dialog și s-a oferit voluntar pentru a ajuta la stabilirea acestui dialog. Diplomații țării dvs. întreprind măsuri concrete în această direcție?

Pentru noi, încetarea conflictului este deosebit de importantă, deoarece atît poporul rus, cît și poporul ucrainean sînt frații noștri. Desigur, sîntem îngrijorați de tot ceea ce se întîmplă și încercăm să depunem toate eforturile pentru a stabili pacea cît mai curînd posibil. Nu aș vrea să vorbesc despre politica mare, voi menționa doar că de acest lucru se ocupă nu numai Azerbaidjanul, ci și multe alte țări.

Cu doi ani în urmă, pe cale militar-politică au fost returnate teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului. Putem spune că astăzi în Caucazul de Sud a fost stabilită pacea mult așteptată de către cele două popoare?

Putem spune că, în urma războiului de 44 de zile, situația din regiune s-a schimbat. Azerbaidjanul dorește pace și stabilitate în regiune. Reieșind din acest fapt, Azerbaidjanul a propus Armeniei începerea procesului de normalizare a relațiilor, iar primul pas în această direcție a început cu negocierile privind un potențial tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan. Azerbaidjanul a oferit părții armene principiile de bază ale Tratatului de pace, care se bazează pe principiile dreptului internațional și stau la baza relațiilor de bună vecinătate. În primul rînd, Armenia trebuie să recunoască integritatea teritorială, suveranitatea și neîntreruperea frontierelor între ele. De asemenea, ea trebuie să se abțină de la pretenții teritoriale împotriva noastră.

Numai în baza acestor principii fundamentale poate fi stabilită pacea, stabilitatea și prosperitatea mult așteptate în regiunea Caucazului de Sud. Sînt sigur că în curînd acest lucru se va întîmpla.

După cum se știe, la reuniunea liderilor celor două țări din 6 aprilie, sub egida președintelui Consiliului European, Charles Michel, de asemenea, s-au ajuns la acorduri importante privind stabilirea păcii în regiune…

Da, în primul rînd, Azerbaidjanul și Armenia au convenit să dispună miniștrilor de externe să înceapă lucrările asupra unui viitor acord de pace și s-a ajuns la acorduri și în legătură cu grupul de lucru, Comisia mixtă pentru delimitare. După cum am menționat deja, stabilitatea, securitatea și dezvoltarea în Caucazul de Sud răspund intereselor tuturor țărilor din regiune.

În ultima perioadă, contactele dintre Moldova și Azerbaidjan s-au intensificat. Astfel, acum o lună și jumătate, președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a efectuat o vizită oficială la Baku...

.. precum și Ministrul Afacerilor Externe, domnul Popescu, și viceprim-ministrul, domnul Spînu…

În opinia dvs., ce a provocat o astfel de revigorare a cooperării dintre cele două țări?

Contacte atît din partea moldovenească, cît și din partea azeră întotdeauna au existat. Am avut întotdeauna o bună cooperare în viața culturală, de afaceri, comercială, economică și politică. Cooperăm atît la nivelul formatului bilateral, cît și la nivelul formatelor multilaterale, ne sprijinim reciproc în conformitate cu normele internaționale pe platformele diferitelor organizații internaționale.

Formatul cooperării noastre este foarte bun, dar, din păcate, din cauza lipsei de stabilitate politică din țara dvs. în anii precedenți, aceste relații bune s-au aflat într-o stare oarecum înghețată. Avem o formă unică de cooperare – reuniunile Comisiei interguvernamentale. Cu toate acestea, ultima sa reuniune a avut loc în 2012. Și toate încercările de a relua acest format nu au avut succes.

Și cînd în decembrie anul trecut președinții țărilor noastre s-au întîlnit la Bruxelles, au discutat detaliat relațiile noastre. S-a afirmat clar că este timpul să reluăm ritmul de dezvoltare bilaterală a relațiilor. Și după aceea au început vizitele reciproce. Întîlnirile au devenit mai frecvente, au fost discutate proiecte și planuri comune foarte serioase.

În ce domenii?

Aproape în toate. În sectorul energetic, investiții, comerț și relațiile culturale. Știu că în luna mai a acestui an este programată vizita ministrul Culturii Moldovei la Baku. Au început să coopereze activ și organele legii din ambele țări: fac schimb de experiență și de anumite informații. În viitorul apropiat, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova va efectua o vizită oficială în Azerbaidjan. De asemenea, în această primăvară în țara noastră va veni o mare delegație de reprezentanți ai elitei de afaceri azere. După cum am mai spus, ministrul moldovean de Externe, care este și copreședinte al Comisiei interguvernamentale, s-a întîlnit cu omologul său azer, care la fel este copreședinte al Comisiei interguvernamentale. În aceasă vară la Baku este planificată o reuniune a acestei Comisii, pregătirile sînt deja în curs. Din partea Republicii Moldova se va deplasa o delegație numeroasă, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri. Ei se vor întîlni cu oamenii de afaceri, investitorii noștri. În viitor există multe proiecte comune mari și importante.

Este clar că planurile noastre sînt influențate de mulți factori – pandemia de coronavirus, evenimentele recente din Ucraina. Dar sper cu adevărat că acum nimic nu va împedica menținerea contactelor noastre.

Și în continuarea subiectului. La 15 martie, la Chișinău s-a aflat într-o vizită de lucru o delegație a Guvernului Republicii Azerbaidjan, care a discutat cu vicepremierul Andrei Spînu despre cooperarea în domeniul energetic. În ce constă această cooperare?

De exemplu, în dezvoltarea unor proiecte comune de consolidare a sectorului energetic al Moldovei. Țara dvs. a venit cu propunerea de a participa la sistemul dvs. energetic, inclusiv la construirea unei noi centrale electrice. Nu este un secret faptul că au avut loc negocieri cu privire la livrările de gaze din Azerbaidjan. Această problemă a fost discutată detaliat. În plus, există astfel de probleme precum achiziționarea de resurse energetice.

Putem vorbi deja acum despre livrările de gaze din Azerbaidjan în Moldova?

Vindem gaze în multe țări, inclusiv în cele europene. Acum, din cîte știu, se poartă negocieri pe această temă, experții din Moldova și Azerbaidjan se întîlnesc, calculează cum va fi mai bine pentru o parte sau alta, cum pot fi stabilite rutele de transport, care ar putea fi costul transportului, ce volum poate fi livrat și așa mai departe... Principalul lucru aici este să avem o dorință reciprocă. Iar conținutul concret va veni cu timpul.