Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Custodele chișinăuian al «lumii ruse»

16 noi. 2018,, 19:00   Societate
11779 9

Una dintre cele mai vechi biblioteci din Chișinău și unica bibliotecă rusă din oraș, numită oficial Biblioteca culturii și literaturii ruse în numele lui M.V.Lomonosov, și-a marcat recent jubileul de 70 ani.

Și-a început activitatea la 28 octombrie, 1948 într-o perioadă grea pentru Moldova postbelică, care trebuia să refacă ”economia națională” distrusă, inclusiv instituțiile de cultură și educație. Din a. 1991 această instituție de cultură poartă numele său oficial – Biblioteca culturii și literaturii ruse în numele lui M.V.Lomonosov. Cum și-a marcat jubileul, ce activități desfășoară, cum îi atrage pe cititori – la aceste și alte întrebări ale portalului Noi.md răspunde directoarea bibliotecii Margarita Scelcicova.

- La finele lui octombrie biblioteca Dvs. a împlinit 70 de ani. Un jubileu frumos, de care probabil V-ați pregătit din timp. Cum a fost, ce cadouri a primit biblioteca cu ocazia jubileului?

- Jubileul l-am sărbătorit pe larg. Pe neașteptate pentru noi, am resimțit dragostea publicului larg. La evenimentele festive au participat așa de mulți cititori și admiratori, că sala era arhiplină. Oamenii erau gata să stea în picioare pentru a se bucura de sărbătoare împreună cu noi. Era o expresie reală a dragostei cititorilor și a popularității bibliotecii. Anterior, cu ocazia jubileelor, organizam chiar săptămîni ale evenimentelor festive , însă de ceva ani reieșind din povara numeroaselor cluburi care activează la bibliotecă, ne vedem nevoiți să ne limită, la două zile de sărbătoare. Dar fiindcă ziua de naștere, 28 octombrie, era într-o duminică, am organizat o parte din evenimente în ajun, vineri. Am avut atunci performanțe emoționante ale copiilor, inclusiv de la grădinițele nr.17 și 40 din capitală, vechi prieteni ai bibliotecii. Pentru preșcolari am organizat excursii și medalioane literar-muzicale – o formă de activitate practicată de noi. Seara am avut un concert jubiliar de anvergură, în cadrul căruia i-am felicitat pe cititorii activi și fideli, le-am oferit cadouri și diplome, căci era și sărbătoarea lor.

Cele mai spectaculoase evenimente s-au desfășurat nemijlocit în ziua de naștere a bibliotecii, la 28 octombrie. Oaspeții au vizionat spotul video «Ломоносовке – 70», în care am redat pe scurt istoria instituției noastre. În foaier am organizat un iarmaroc de servicii, în cadrul căruia participanții diverselor cluburi își prezentau grupurile de interese și invitau doritorii să adere. Seara am avut un mare concert jubiliar, care a durat mai bine de 4 ore.


Cu ocazia jubileului cadouri au primit nu numai cititorii, dar și biblioteca însăși. Nici nu ne-am așteptat la așa de multe diplome și mulțumiri din partea reprezentanților organizațiilor obștești cu care colaborăm, ne-au făcut plăcere felicitările cordiale și cuvintele de recunoștință. Cea mai neașteptată a fost Diploma de Onoare și adresarea de felicitare a președintelui Igor Dodon, pe care ne-a oferit-o consilierul prezidențial în probleme de educație, cultură și cercetare Corneliu Popovici. Am primit și cadouri foarte utile – un proiector, de care biblioteca avea nevoie, ne-a fost dăruit de președintele Congresului comunităților ruse Valerii Climenco; un certificat pentru echipamente de birou ne-a oferit șeful Centrului rus de știință și cultură Mihail Davîdov. Le mulțumim mult artiștilor plastici Serghei Sulim și Valentina Brîncoveanu pentru minunatele tablouri care împodobesc biblioteca. În cei 70 de ani de muncă asiduă în domeniul culturii și educației, biblioteca desigur a meritat stima cititorilor și a partenerilor.

- În secolul televiziunii și a internetului, cine vine la bibliotecă, cine este cititorul Dvs.?

- Această întrebare îmi este pusă adesea. La noi vine un grup mare de oameni de vîrsta medie și cea ”de aur”. Dar nu putem susține că nu ne vizitează tineretul. Vin elevi, studenți, intelectualitatea. Liceenii și elevii gimnaziilor caută la noi literatură artistică conform programului școlar sau citesc reieșind din lista recomandată pentru vacanța de vară. Da, putem spune că studenții vin mai rar la bibliotecă, deoarece ei au alte opțiuni. Dar pot sublinia, că datele statistice nu atestă prevalarea vîrstei a treia printre cititorii noștri.

- Atrageți tineretul, în genere –cititorii să vină la bibliotecă?

- Încă cum, doar sarcina noastră este propagarea ideilor culturale și educaționale, nu vom renunța deloc la sarcina de a promova fondurile noastre. Atragem cititorii în fel și chip, inclusiv prin rețelele de socializare. Avem o pagină pe Facebook, pe care o renovăm de mai multe ori pe zi, plasăm fotografii și spoturi video, material informativ despre evenimente. Plasăm spoturi despre evenimentele noastre pe Youtube, ele adună zeci de mii de vizualizări. Avem deja pe acest site cca 1000 de video-uri, avem abonați. Utilizăm hostingul foto Flickr, unde păstrăm imaginile digitale și spoturile video. Altă dată aveam propriul site, însă acum doi ani l-am conservat deoarece ne-au fost recomandate alte platforme – biblioteca face blogging pe Word Press («Кишинёвская Ломоносовка»). Mai avem numeroase broșuri, pe care angajații noștri le repartizează în timpul evenimentelor majore la care participă biblioteca. Așa că mergem în pas cu timpul.

- Fondul de carte este reînnoit? Dacă da, cît de des și din ce mijloace?

- Noi facem parte din sistemul de biblioteci municipale și primim centralizat cărți prin secția achiziții, care la cererea noastră comandă literatura în librării și edituri. În aceste comenzi predomină literatura în limba moldovenească. Dar asta nu e tot. Biblioteca nu are sponsori stabili, care să-i completeze sistematic fondurile, dar avem surse diferite. Același Centru rus de știință și cultură periodic ne dăruiește seturi de carte – între 300 și 600 titluri ale editurilor ruse. Avem cazuri de daruri neașteptate, spre exemplu, în a. 2014 grație președintei Asociației scriitorilor ruși Olesea Rudeaghina. Atunci era o situație nefavorabilă, în timp îndelungat biblioteca nu a avut încasări de carte. Olesea Rudeaghina, aflată la Moscova, le-a vorbit despre problema noastră colegilor de acolo. Momentan, editurile și scriitorii ruși au adunat repejor cca 2000 de cărți – parte din bibliotecile personale, parte de la edituri. Această literatură artistică o folosim la moment.

- Primiți cărți și de la populație? Spre exemplu, în cazurile în care omul este nevoit să se despartă de biblioteca personală?

- Cărțile pe care ni le oferă cititorii formează o sursă importantă de completare a fondurilor noastre. Plus la edițiile numite ”de maculatură”, care obligatoriu erau prezente în orice apartament, adesea în lotul dăruit găsim multă literatură contemporană: detective, fantastică, drame, romane de dragoste și istorice într-o stare foarte bună. Grație acestor cadouri la noi au apărut rafturi pline cu literatură modernă bună. Uneori oamenii aduc și lasă cărțile la ușa bibliotecii. Tot ce vine de la populație este examinat în prealabil. O parte merge pe raft în locul exemplarelor deteriorate, o alta este dăruită cititorilor, din a treia formăm seturi pe care le trimitem în adresa bibliotecilor sătești dacă acestea solicită literatură.

- Ce număr de cărți figurează în catalogul bibliotecii ”M.V.Lomonosov”?

- Cifra variază. În prezent avem cca 120 mii.

- Biblioteca de cultură rusă presupune prezența în fonduri doar a cărților în limba rusă, sau la Dvs. pot fi găsite și cărți în alte limbi?

- Nici într-un caz nu ne limităm doar la literatura în limba rusă. Cam 20% din fondurile noastre formează cărțile în limba moldovenească. Despre alte limbi pot spune că avem mai puține cărți, avem ediții adaptate, căci biblioteca noastră nu este una de literatură străină.

- Care este cea mai veche ediție din fondul de carte al bibliotecii ”M.V.Lomonosov”?

- Psaltirea din a.1897 , dăruită de protoiereul Nicolai Florenski de la Biserica Sf. Gheorghe din Chișinău. Apropo, printre cărțile dăruite de cititorii noștri am găsit cărți de anticariat, cu care am putut completa două dulapuri.

- În afară de eliberarea cărților și revistelor, cu ce se mai ocupă biblioteca ”M.V.Lomonosov”?

- Credeți-mă, cu foarte și foarte multe lucruri! Desfășurăm o vastă activitate cultural-educativă, organizăm evenimente culturale – expoziții, serate de poezie și muzică.

Una dintre direcțiile principale de activitate, foarte populare printre orășeni, este activitatea cluburilor. La bibliotecă activează cca 20 de cluburi pe interese. În fiecare duminică, la 10.00 în două aripi ale bibliotecii au loc lecturi Roerich. Apoi intră în ședință clubul «Здравушка», membrii căruia discută despre modul sănătos de viață. Peste o duminică se întrunesc membrii clubului iubitorilor de carte «Открытая книга (Cartea deschisă)». Odată la două săptămîni vin la noi doamne talentate, membrele clubului de creație «Красота своими руками (Frumusețea cu mîinile proprii)». La noi se întrunește bine cunoscutul КЛИК – clubul amatorilor de istorie a Chișinăului, care activează deja de 7 ani. A prins și clubul întîlnirilor cu oameni interesanți «Жёлтый чайник ( Ceainicul galben)», organizat de regretata poetă Alexandra Iunco. Aici au loc întîlniri cu chișinăuieni mai puțin cunoscuți, dar nu mai puțin talentați. Avem și o sală pușkinistă, ținută de muzeograful, istoricul și scriitorul Maria Podlesnaia. De șapte ani, în fiecare duminică, își deschide ușile salonul literar-muzical «Элегия (Elegia)». În zilele de vineri se desfășoară lecturi astro-psihologice și psiho-astrologice.

Prestăm și alt gen de servicii lingvistice: engleza pentru începători și pentru avansați (două grupe), moldoveneasca (cinci grupe) și italiana. Avem cursurile «КомпьюТерра», care ajută pensionarilor să deprindă limbajul computerelor. Acum doi ani cel mai în etate stagiar al acestor cursuri era dl P.Gladcov, care azi are 97 ani. Tot pentru persoanele în etate organizăm cursul «Планшет для начинающих(Tableta pentru începători)», care le permit să posede principiile de funcționare a cestui gadget cu toate aplicațiile posibile.

- Credeți că bibliotecile încă nu s-au epuizat? Care este viitorul și noua predestinație a lor ?

- În viitorul apropiat bibliotecile la sigur nu vor dispare. E suficient să mergi pe străzile orașelor rusești sau europene și să vezi numărul mare al bibliotecilor active – pe străzile centrale, în încăperi minunate, reparate. Despre ce ne vorbește acest fapt? Despre aceea că oamenii oricum au nevoie de carte. Am certitudinea că ea este cel mai bun purtător al cunoștințelor, născocit de omenire. Contactul cu cartea, răsfoirea paginilor, admirarea ilustrațiilor îți dă un sentiment aparte, incomparabil, de care ești lipsit la citirea informației pe ecranul computerului.

Unde mai pui că majoritatea bibliotecilor și-au extins aria de activitate, din simple rezervații pentru cărți ele au devenit platforme și teritorii de comunicare în cluburi, de obținere a diverselor informații, de instruire în diverse domenii – lingvistică, artă decorativă, computere.

Iar dacă vorbim despre un viitor îndepărtat, dat fiind că anume în carte se concentrează toate cunoștințele omenirii, ea va trebui păstrată undeva, și dacă presupunem că vor apare noi formate și purtători de carte, nu cred că va dispare funcția de custode, iar pentru a o îndeplini va fi nevoie de bibliotecari, chiar și virtuali. Masive enorme de cunoștințe necesită un custode, un sistematizator și un distribuitor de informații și cultură spirituală – asta este biblioteca și bibliotecarii. Cred că bibliotecile se vor numi altfel, dat fiind că au capacitatea de a se transforma în conformitate cu cerințele timpului. Dar cum nu s-ar numi, sper că va persista spiritul și predestinația lor – de a fi un focar nestins de cultură.

Lidia Ceba

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?