Puterea stiri: 7442
Criza energetică stiri: 1132

Cristina Tocari, tînăra care creează bijuterii din plastic

29 aug. 14:44 (reactualizat 2 sep. 18:01)   Interviuri
5735 0

Reciclarea nu este doar un trend, este o necesitate și fiecare dintre noi ar trebuie să conștientizeze acest lucru. O spune și protagonista ediției de astăzi a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă”, Cristina Tocari, care a lansat start-up-ul „Recycline”, dorind să întindă o mînă de ajutor mediului ambiant în care locuiește.

Și-a făcut studiile în Franța, dar a știut dintotdeauna că o să revină acasă pentru a-i învăța pe moldoveni ce înseamnă reciclarea și cum plasticul poate căpăta o nouă viață. Despre visul realizat, dorințele de viitor, dar și locurile dragi din R. Moldova, într-un interviu de suflet:

- Salutare, prieteni și bine v-am găsit la o nouă ediție a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” marca Noi.md. Invitata mea de astăzi este Cristina Tocari, o tînără care, după ce și-a făcut studiile în Franța, a ales să revină acasă cu un scop nobil - cel de a-i învăța pe moldoveni ce înseamnă reciclarea plasticului și cum poate căpăta acesta o nouă viața. Cristina, te salut cu drag!

- Salut! Îmi pare bine!

- Și mie îmi pare bine și de faptul că ai venit, dar și de minunățiile pe care le faci. Sinceră să fiu, văzînd postările tale de pe rețelele de socializare, prin care prezentai faptul că tu creezi bijuterii, mi-am zis că este imposibil, dar se pare că nu este chiar așa. Poate căpăta plasticul o nouă viață?


- Da! Asta încercăm să facem - să spargem niște stereotipuri și catalogări uneori greșite ale acestui material.

- De unde ți-a venit ideea asta? Tu ți-ai făcut studiile în Franța. Ai luat cumva de acolo unele idei?

- Involuntar, ambianța și atmosfera de acolo te face să-ți pui unele întrebări mai mult sau mai puțin despre ecologie, despre standartele unei vieți normale, despre mediul în care trăiești, despre condițiile pe care ți le creezi. Ideea în sine a apărut în urma descoperirii comunității Precious Plastic, care este o sursă deschisă de informații, tehnologii și idei care inspiră ca în lume să se deschidă mai multe ateliere de acest format. Cred că acesta a fost un imbold pentru noi - cum așa, în Moldova nu este așa opțiune? Acesta este un domeniu unde este atît de mult loc pentru creativitate și inovație, încît am fost foarte inspirați să ne apucăm de asta.

- N-ai pornit de una singură pe acest drum. Îmi spuneai că alături de prietenul tău ați decis să faceți acest pas.

- Da, sîntem doi cofondatori, dar avem și o comunitate mare de voluntari, de oameni care se implică, comunitatea care ne donează plastic, care sînt receptivi la apelurile noastre. Nicidecum nu ne simțim singuri.

- Cum prinde viață plasticul? Mă uit că ai niște cercei minunați. Bănuiesc că au fost făcuți dintr-un plastic aruncat poate la colțul străzii.

- Nu. La colțul străzii - nu. Plasticul pe care île reciclăm, noi îl colectăm de la persoane și de la afaceri locale din jurul atelierului nostru. Noi primim plastic de tip 2 și 5 curat și pre-sortat. Noi nu lucrăm cu deșeurile municipale. Odată ce ajunge la noi în atelier, el este sortat pe tipuri și culori, este mărunțit și topit într-un anumit format, în dependență de produsul pe care ni-l dorim. Pînă să ajungă la cercei, plasticul este topit în niște plăci, care ulterior sînt tăiate și deja prelucrate manual.

- Cui ți-a venit ideea de crea anume bijuterii? Sau mai creați și altceva?

- Acum, avem de bază doar colecția de bijuterii, dar noi sîntem într-un proces continuu de experimente, testare a diferitor accesorii, decorațiuni, instalații. De cînd ne-am lansat, am avut oportunitatea de a lucra la mai multe proiecte în care am folosit plasticul nostru reciclat, dar încă mai experimentăm și încercăm. Intenționăm să diversificăm gama noastră de produse, pentru că este loc de foarte multe.

- Vă iese foarte bine! Tu ești cea care vine cu ideea cum să arate o anumită pereche de cercei?

- La capitolul design, este ideea mea, dar mai lucrez și la partea tehnică.

- Îndeplinești mai multe funcții.

- Acesta este formatul start-upului. Ceea ce ține de alte produse, noi colaborăm cu alți designeri locali, cu oameni creativi care au idei . Noi merue sîntem disponibili să testăm. Am testat niște piese de plastic pentru o pereche de încălțăminte, pentru niște articole vestimentare. Oameni din mai mutle domenii s-au adresat cu idei și astfel am reușit să creăm un laborator din atelierul nostru și să dăm voie la oameni să experimenteze sau să testeze limitele acestui material.

- Tu ești motivată să lucrezi în acest domeniu?

- Motivată sînt. Se cîștigă și bani. Desigur, noi ne-am aventurat în acest start-up nu cu ideea că peste o lună o să facem un unicorn din asta, dar posibilitățile sînt multe ți totul ține de creativitate, tehnologie și inovația pe care o aduci. Scopurile-s mari, speranțele-s mari, dar lucrăm pentru asta.

- Tu ți-ai făcut studiile în Franța, am menționat ceva mai devreme. Deobicei, tinerii care merg peste hotare se întorc acasă destul de greu sau poate niciodată. Tu de ce ai ales să te întorci?

- Eu niciodată nu am plecat cu ideea că în sfîrșit plec de acasă, nu-mi mai este interesantă Moldova, sînt dezamăgită. Eu întotdeauna am avut ideea de a nu mă detașa complet de casă. Eu mă simt bine aici. Eu cred în potențialul acestui spațiu, în oamenii de aici. Eu nu am poziția asta radicală de a pleca, așa că eu mă simt bine aici.

- Îți vezi visurile realizate acasă?

- Inclusiv. Eu cred că dacă ești un bun profesionist și îți faci treaba bine, oriunde este o piață bună pentru tine, un mediu favorabil. Totul depinde cum îți creezi tu totul în jurul tău. Eu sînt bine aici, dar nici nu pot spune că doar aici voi sta. Eu îmi văd viața mult mai diversă, decît să stau blocată într-un singur loc. Acum lucrăm la acest proiect, vedem cît ne ține. Încercăm să fim maximal de eficienți, de productivi și să implicăm lume așa încît acesta să devină un proiect aparte, autonom din toate punctele de vedere și deja după posibilitate poate vom trece la o altă etapă.

- Ăsta ar fi cel mai mare vis de-al tău de acum sau mai visezi la ceva?

- Da, este visul meu să aduc Reciclyne-ul la etapa de autonomie și la un nivel la care merită, dar paralel se mai coc și alte idei.

- De cît timp că este nevoie ca oamenii să învețe să trăiască într-un mediu curat?

- Așa cum sustenabilitatea și reciclarea și conceptul acesta devine mai mult decît un trend, adică o necesitate sau o chestie inevitabilă, ritmul se accelerează. Eu nu pot da termeni, dar pot să spun că lumea se adaptează.

- Adică, situația este mult mai bună decît acum 10 ani, de exmplu?

- Desigur! Și anume din considerentul că apar inițiative, există comunicare, lumea devine mai educață pe acest subiect și astea în ansamblu creează ritmul acesta mai avansat de evoluție.

- Am înțeles deja că îți este bine aici, acasă. Care ar fi acele trei locuri din R. Moldova unde mergi să-ți încarci bateriile sau pe care le-ai recomanda unui prieten din afara țării să le vadă?

- Cred că orașul Chișinău în sine cu tot cu serviciile lui, cu atmosfera lui. Acesta este un ecosistem aparte în care ai parte și de distracții, și de liniște, de toate combinate. În satul din care vin găsesc refugiu și detașare completă.

- De unde ești?

- Sînt din Călărași, Leordoaia. Apreciez și toate locurile noi de după oraș - vinăriile, pensiune turistice - care se diversifică.

- Deci, Moldova este frumoasă, doar timp ne trebuie ca să o putem vizita.

- Da, să o descoperim și să credem în ea, să fim deschiși ei. Să trecem de bariera „la noi e scump, e rău, nu știu, nu pot”. Pur și simplu, să fim deschiși să o descoperim așa cum este.

- Tu cînd spui „acasă” la ce te gîndești?

- Corpul meu reacționează. Mă ia un val de căldură și îmi este confortabil. Mă gîndesc la oamenii de aici, la prieteni și familie.

- Eu, deobicei, îmi întreb la final invitații de ce pentru ei nicăieri nu-i ca acasă, asta fiind și denumirea proiectului.

- Dacă sincer, niciodată nu mi-au fost puse întrebări legate de casă. Home is a feeling (Casa este un sentiment), de asta eu cred că totul depinde noi și cum noi intepretăm senzația asta de acasă. Putem crea acasă din oriunde.

- Eu îți urez să te simți ca acasă oriunde ai merge și te-aș mai întreba dacă ai un mesaj pentru tinerii care sînt în goană după bani și care aleg calea străinătății, spunînd că acolo e mult mai bine decît acasă.

- Eu cred că este timpul să devenim conștienți și să înțelegem ce ne înconjoară, ce mîncăm, ce bem, cu cine vorbim, ce respirăm, unde ne aflăm și să înțelegem că totul ține de noi, de alegerile noastre, de prioritățile și valorile noastre. Atunci cînd investeși în tine, atunci poți crea mediu confortabil oriunde și să influiențezi anturajul și spațiul în care te afli ca el să meargă spre bine.

- Eu îți mulțumesc pentru discuție. Te felicit pentru realizarea ta și îți urez succes în continuare!

Prieteni, aceasta a fost ediția de astăzi a proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă”. Vă reamintim, în cazul în care doriți să deveniți și voi eroii rubricii noastre, așteptăm să ne scrieți pe adresa de email acasa@noi.md sau pe rețelele de socializare. Aducem mulțumiri pentru găzduire restaurantului Butcher-Meat & Beer​. Pînă la noi întîlniri!

Partenerii rubricii sînt Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat și Președinția Republicii Moldova.

Alte ediţii ale proiectului „Nicăieri nu-i ca acasă” le puteţi vedea aici.


Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre faptul că zborurile directe către Moscova au fost interzise?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав