COVID-19 : VACCINAȚI 1 007 469  INFECTAȚI 417 369 (+5138)   TRATAȚI 373 179     DECESE 10 566(+24)   Mai multe detalii 
Criza energetică stiri: 555
Coronavirus stiri: 7951

Copiii prematuri sînt dați mamelor puternice

4 dec. 2021,, 01:06 (reactualizat 6 dec. 2021,, 23:00)   Interviuri
6213 0

Anual în Republica Moldova se nasc în jur de 400 de copii prematuri.

Pentru mulți din ei, fiecare zi este o nouă luptă pentru viață, luptă din care ei nu ar putea ieși învingători fără ajutorul medicilor neonatologi și a asistentelor medicale.

Astăzi, chiar și un copil născut la termenul mai mare de 22 săptămîni are șanse la viață datorită îngerilor în halate albe.

Vă învintăm să o cunoașteți pe Dorina Rotaru, șefa departamentului neonatologie pediatrică din cadrul Spitalului Clinic Municipal ”Gheorghe Paladi”.

De ce ați ales să deveniți medic?


Dorina Rotaru: Mămica mea fiind lucrător medical, întotdeauna cînd veneam la ea la serviciu eram mereu înconjurată de femei gravide. Eram pasionată de mică de gravide și de copiii mici, chiar și prima compunere care am scris-o în clasa I în care am povestit ce aș vrea să devin cînd o să cresc mare a fost să scriu că îmi doresc să devin medic de copii foarte mici. Cred că eu singură mi-am ales soarta, chiar și la facultate am vrut să devin medic obstretician-ginecolog. Însă, pentru că nu au fost locuri la rezidențiat, am ales ceva ce să fie mai aproape de sala de nașteri și am ales nou-născuții.

Este greu să fii medic în Republica Moldova?

Dorina Rotaru: Este greu! Dacă la început, după rezidențiat, crezi că o să capeți multe cunoștințe și o să îți fie mult mai ușor, cu vîrsta înțelegi că responsabilitățile sînt mult mai mari și îți dai seama cît este de complicat să fii medic. Un medic bun nu este doar omul care știe să trateze pacienții, un medic trebuie să fie și un bun psiholog și un prieten pentru pacienții tăi.

Cu ce dificultăți se confruntă un medic în țara noastră?

Dorina Rotaru: Nu putem spune că ducem lipsă de ceva. Noi sîntem aprovizionați cu medicamente, cu aparataj, cu consumabile pentru copii. Neonatologia este unica specialitate care are cele mai multe protocoale implimentate pentru serviciul nostru. Cu toate acestea în ultima perioadă avem o creștere a numărul de copii născuți în stare gravă, sau prematuri născuți în stare gravă care necesită o îngrijire mai sofisticate decît ar avea nevoie un copil născut la termen.

Cît de mulți copii prematuri se nasc în Republica Moldova?

Dorina Rotaru: Numărul de nașteri prematuri în lume are o tendință stabilă. Fiecare al 10-lea copil născut este născut prematur (pînă la 37 de săptămîni). Dacă în SUA rata de nașteri înainte de termen este de circa 10% din numărul total de nașteri, atunci în R.Moldova ea este la 5,06.

Ce factori ar putea duce la o naștere prematură?

Dorina Rotaru: Este o multitudine de factori. Sînt situații sociale de exemplu mamele cu statut social au un risc mai mare de a avea o nastere prematură. Următorii factori care pot duce la o naștere prematură sînt: hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat, patologia glandei tiroide, patologiile infecțioase în special cele ale tractului urinar, mamele care au infecții la nivelul rinichilor, sarcinele cu mai mulți feți (2-3 feți), mamele cu anemii, patologia placentei, patologia uterului.

Cît de mare este speranța la viață a unui prematur, în dependență de termenul la care s-a născut?

Dorina Rotaru: Gradul de supraviețuire crește odată cu termenul de gestație. Avem trei grade de prematuritate:

  • Extrem de prematur – copii născuți mai mici de 29 de săptămîni
  • Prematurul mediu – de la 29 spre 33 de săptămîni
  • Prematurul moderat – copii născuți după 34 de săptămîni

Cel mai mare grad de supraviețuire îl au copii născuți după 34 de săptămîni. Acestor nou-născuți noi le spunem că sînt născuți aproape de termen. Cu toate acestia, de cele mai multe ori ei fac patologii legate de prematuritate, însă ei au cele mai mari șanse de a ieși învingători. Gradul de supraviețuire la acest termen este de 95-97%

Cît privește termenul de gestație care este mai mic de 29 de săptămîni, sigur aici gradul de supraviețuire este în descreștere. Pe lîngă aceasta, noi avem o așa noțiune cum este limita viabilității - un termen la care șansele de supraviețuire sînt incerte. Ne referim la copii care sînt născuți de la 22 pînă la 26 de săptămîni. Cifrele sînt diferite, în R.Moldova noi raportăm că rata de supraviețuire crește de la termenul de gestație de 24 la 25 de săptămîni, care este în creștere de la 35% spre 50% și 75%.

Cît de bine echipate sînt maternitățile din țara noastră, în special pentru prematurii născuți pînă la 26 de săptămîni?

Dorina Rotaru: Nu doar aparatajul este un moment cardinal care duce la supraviețuirea acestor copii. În primul rînd, foarte important, este factorul uman și anume asistentele medicale profesioniste care știu să îngrijească acești copii. Acești prematuri, fără ajutorul medical, nu au nici o șansă de a supraviețui. Noi deja după naștere, încercăm să imităm toate condițiile pe care copilul trebuia să le aibă intra-uterin. La copii născuți la un termen foarte mic, pulmonii nu lucrează, ei se opresc la un stadiu de dezvoltare în care în condiții extrauterine ei nu pot supraviețui. În acest moment este foarte importantă implicarea factorului uman și tehnic. Vitale în așa cazuri sînt ventilatoarele performante, administrarea de sulfactant o substanță care este indispensabilă pentru dezvoltarea și respirația unui prematur. În acest caz îngrijirile asistentelor medicale, practic înlocuiesc chiar și mămica. Noi vrem să le creăm lor foarte multe condiții, să le dăm blîndețe și căldură. Prematurii trebuie cît mai puțin atinși, orice atingere pentru ei este deranjantă. Un alt factor important este confortul termic, incubatoarele trebuie să fie performante, ei trebuie să fie cu pereții dubli și să imite în interior o umeditate practic identică cu cea din interiorul uterului. În uter umeditatea este de 100%, noi ne străduim să imităm undeva la 85%. În cazul prematurilor, vulnerabilitatea vaselor sangvine la nivelul creierului este foarte mare. O mică atingere le poate provoca hemoragii intracraniere sau intraventriculare care sînt destul de periculoare pentru dezvoltarea ulterioară a acestor copii.

De remarcat că acești copii nu pot fi alimentați desinestătător, dar cel mai mare cadou care noi putem să i-l oferim acestor copii este laptele matern. Pentru acești copii el este un medicament. Se spune că fiecare 10 ml. de lapte matern care li se oferă copiilor din reanimație le oferă prematurilor +1-2 puncte la IQ-ul lor.

Prin ce se deosebesc prematurii de copiii născuți la termen?

Dorina Rotaru: Este o diferență, dar sigur că trebuie iarăși să ne întoarcem la gradele de prematuritate. Dacă copilul va fi născut la termenul de 35 sau 36 de săptămîni, sigur că noi diferențele practic nu o să le observăm. Dar cînd copilul este venit pe lume cu 2-3 luni înainte de termen, sigur că lui o să îi trebuiască destul de mult timp ca să îl ajungă din urmă pe un copil născut la termen. Un copil născut la 29 de săptămîni și mai mic, ajunge copilul la termen undeva la 2-3 ani de zile.

Ce greutate a avut cel mai mic prematur care l-ați îngrijit?

Dorina Rotaru: Chiar anul trecut, în cadrul spitalului nostru am avut grijă de o fetiță născută cu o greutate de 530 de grame care a avut o pierdere în greutate la 470 de grame. A fost cît o palmă. Ea a stat internată 3 luni de zile. Urmărim cu ateție toți copii născuți prematur în cadrul instituției noastre.

Ce caz, din experiența dumneavoastră, s-a întipărit în memorie?

Dorina Rotaru: Să nu pară părinților că noi uităm de copii care au pierdut lupta cu viața. Este o situație destul de complicată atît pentru ei, cît și pentru medici. Îmi amintesc cînd în anul 2008 Republica Moldova a început să înregistreze copii cu termenul de gestație de la 22 de săptămîni, cu o greutate mai mare de 500 de grame. În acel an, am venit o echipă nouă, tînără, în secția de reanimație eram practic toți pînă la 30 de ani. În acel an, am avut în secție un copilaș din raionul Hîncești, al treilea copil din familie, născut cu greutatea de 900 de grame. Pentru noi, aceasta a fost prima experiență, una destul de pozitivă pentru că acest copil a trecut prin toată neonatologia. El a avut probleme de respirație, el a stat la ventilator foarte mult timp (3 luni), apoi a fost necesar să îi punem și trahiostomă. El s-a externat și acasă cu trahiostomă și la 3 ani de zile cu succes a fost rezolvată și problema dată. Noi foarte mult ne făceam griji pentru dezvoltarea lui neurologică. Cîtă bucurie am avut noi pentru că acest copil era perfect, el mergea, vorbea, întradevăr a reprezentat o experiență foarte pozitivă pentru noi.

Cum încurajați mamele copiilor născuți înainte de termen?

Dorina Rotaru: Mamale copiilor prematuri sînt mame deosebite. Așa copii se dau la mamele puternice, pentru că doar o mamă puternică poate să treacă prin atîtea greutăți.

Ce ați dori să schimbați în sistemul medical din Republica Moldova?

Dorina Rotaru: Eu cred că un pic aș schimba pregătirea studenților la USMF, aș atrage o atenție foarte mare asupra rolului comunicării cu pacienții. Este o situație destul de stridentă, din păcate nu știm să comunicăm cu pacientul. Totodată aș atrage o atenție foarte mare față de atîrnarea personalizată față de pacient cu respectarea protocoalelor.

De ce în unele cazuri, la naștere copilul este ușor lovit de medic?

Dorina Rotaru: Nu este o practică comună, una din metole moderne de a stimula respirație la un nou-născut este respirația tactilă. Acest lucru se face pentru ca nou-născutul să facă primul inspir.

În ce condiții, un copil născut poate să nu fie deodată lăsat în grija mamei?

Dorina Rotaru: Sînt situațiile cînd copilul are nevoie de a i se acorda asistență medicală urgentă. Cu alte cuvinte dacă după naștere copilul nu a făcut primul inspir, deoarece dacă nu se face primul inspir nu se stimulează toate organele ca să lucreze așa cum trebuiește. Copilul este preluat de medicii de urgență.

Sînt diferite mamele de ieri, de cele de astăzi?

Dorina Rotaru: Tot mai des familii se hotărăsc să aducă pe lume al treilea și chiar al patrulea copil. Mamele de astăzi sînt cu mult mai bine informate, mamele sînt mai documentate, ele cer informație veridică.

Cu ce sfat ați veni pentru o viitoarele mămici?

Dorina Rotaru: Eu aș recomanda ca înainte de sarcină femeile să se preocupe de sănătata preconcepțională. Un copil sănătos poate apărea doar la un cuplu sănătos. După în timpul conceperii este bine să fie urmate toate investigațiile recomandate de specialiști pentru a preîntîmpina careva situații neplăcute.

Ce semne din timpul sarcinii trebuie să o pună pe gardă pe o femeie?

Dorina Rotaru: Unul din semnele la care trebuie să atragă o femeie însărcinată sînt eliminările anormale, eliminările sangvinolente, careva dureri în partea inferioară a abdomenului, febra și mișcările fătului sînt la fel de importante. Dacă mama are dureri de cap, amețeli, edeme la mîini și picioare ea trebuie imediat să se adreseze la medic. Dragi femei nu căutați răspunsuri pe rețelele sociale, găsiți un medic de încredere, poate fi medicul de familie, poate fi un obstretician personal care ar putea să vă ghideze și să vă monitorizeze pe parcursul celor 9 luni de sarcină.

Cît de periculos este virusul COVID-19 pentru o femeie însărcinată?

Dorina Rotaru: În maternitatea noastră noi nu avem femei infectate cu virusul COVID-19. Însă, dacă mama este infectată și are o afecțiune care i-a afectat pulmonii, plus ea poate să aibă patologia ei legată de graviditate, respectiv are loc o suferință totală a organismului și fătului. Sigur că în cazul gravidelor, dacă starea este gravă trebuie să rezolvăm cît mai curînd această sarcină pentru ca să dăm o șansă și mamei ca să iasă din starea dată și fătului.

Un copil este...

Dorina Rotaru: Un viitor

Un medic este...

Dorina Rotaru: Este o călăuză, este un ocrotitor

Familia este...

Dorina Rotaru: O stabilitate, o liniște

Viitorul este...

Dorina Rotaru: Astăzi!

Interviu realizat de Cristina Moisei

1

Adăuga comentariu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

De ce, în opinia dumneavoastră, ar trebui să fie îngrijorate în primul rînd autoritățile din Republica Moldova?
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав
Despre cum se nasc zeiiКатрук Валерий
Muzeul de ceară din Codri (+Video)Катрук Валерий
 X