TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Anghelina Juleva: Fiecare concert organizat de mine este o mică viață!

În perioada pandemiei coronavirusului au fost anulate sau transferate numeroase concerte și show-uri. Lumea spectacolului s-a pomenit în situația lipsei totale de certitudine, fără nici măcar un indiciu de ieșire din ea. Fiecare supraviețuiește cum poate.

Am decis să aflăm ce fac în această situație delicată persoanele aflate în spatele scenei și a artiștilor – cei pe care ochiul spectatorului nu-i vede, dar care au un rol foarte important în transformarea concertului într-o sărbătoare. Este vorba despre organizatorii de evenimente. Interlocutoarea noastră este Anghelina Juleva, directoarea agenției Gala Star Reality, care ne va relata, printre altele, și despre aceea cum e să dezvolți o afacere concertistică în Moldova.

Salut, Anghelina! Spune-ne, te rog, cum ți-a venit ideea să organizezi evenimente? Care a fost primul eveniment organizat de tine?

Prietenia mea cu artiștii și activitatea concertistică a început în timp ce administram un cunoscut restaurant din Chișinău, numit «Охотничий двор». Pe atunci voiam să născocesc și să realizez idei interesante, una dintre acestea a fost aducerea starurilor Rusiei în Moldova. Primul artist, al cărui concert l-am organizat, a fost Igor Corneliuc. Pe atunci nu cunoșteam mai nimic despre acest gen de activitate, toate au fost făcute reieșind din niște înțelegeri ridicole. Tatăl meu l-a adus cu mașina proprie de la Minsk la Chișinău. Totuși, a fost frumos, ne-am împrietenit… Anume atunci am înțeles că acesta este domeniul meu.

Îmi amintesc, în același restaurant a evoluat și Mihail Boiarskii. Tot tu ai fost organizatorul?


Da, și l-am adus la Chișinău de două ori. Apropo, acum multe cluburi și localuri își pot permite să aducă o vedetă și să organizeze concertul ei, da pe atunci era ceva nou. Ulterior asta a devenit un truc de marketing foarte popular. Îți închipui cum e - șezi într-un restaurant, savurezi un vin și ceva delicios, și în același timp îl vezi pe Boiarskii în persoană.

Ce ți-a rămas în memorie despre acest artist?

Că fumează foarte mult!

Cum a evoluat ideea ta de a organiza asemenea evenimente?

Mi-a rămas în memorie anul 2009 – restaurantul «Охотничий двор» împlinea un deceniu. Am organizat primul în Moldova show al bucătarilor și un concert de amploare al formației ”ДиДюЛя” în componență deplină. A fost un eveniment destul de costisitor.

Ce număr de locuri era în sală, multă lume putea nimeri la aceste concerte?

Sala avea 270 locuri. Concertul formației a trecut, vorba ceea, ”cu casa închisă”!

Am tot auzit, că în Moldova organizarea concertelor este o muncă ingrată. Ce poți spune despre aceasta? Dacă e așa, atunci – de ce ?

Pot spune de ce eu mă ocup cu acest gen de afaceri. Pentru că îmi place să o fac ! Îmi place creația, îmi place să interacționez cu artiștii, «să trăiesc» concertul, deoarece pentru mine fiecare concert organizat este o mică viață. Fiecare evenimet îl abordez cu emoții și atenție deosebită, la fiecare etapă. Pot să spun chiar că-s mai mult un creator, nu un om de afaceri. Dar dacă e să vorbim ca despre ca despre un business, adesea îmi spun: este ultimul concert, mai mult nu voi mai face asta! Dacă e un business ingrat sau nu , e dificil să spun. E diferit. Un concert îți poate aduce profit, altul – pierderi semnificative. De fapt, organizatorii de concerte fac totalurile anului. Să zicem, dacă din cele patru evenimente, pe care le-ai organizat pe parcursul anului, unul îți va aduce «zero», iar altul –«minus», oricum în total vei avea plus. Și încă ceva: pentru mine contează în special recunoștința oamenilor.

Dar de fiecare dată învinge dragostea ta pentru această activitate, nu profitul financiar?

Eu nu am propriul echipament concertistic, nu am o ”pernă” financiară. Toate pierderile le suport de sine stătător – cu apropiații mei, cu fiica care știe că, dacă mama a avut un concert nereușit, un timp oarecare va trebui să trăim mai modest. Așa că, din punct de vedere financiar, situația poate fi diferită. Iar dacă vorbim despre dragostea mea pentru aceste ocupații – așa e! Nu pot spune că este o lipsă de adrenalină, mai degrabă este o joacă hazardată de-a concertele!

Cum e concurența pe piața agențiilor concertistice din Moldova? În ce relații se află conducătorii acestor companii? Există o anumită susținere reciprocă, sprijin, sau – concurență dură și nimic mai mult?

Pot spune că la începutul acestei afaceri colegii m-au ajutat . Pe atunci eu eram comanditarul, de fapt, deci mă percepeau ca pe un client. Pe urmă am deschis propria agenție, și s-a început… De fapt, în Moldova nu avem mulți jucători mari în acest business. Unde mai pui, că pe piața noastră activează și companii ucrainene, care aduc la noi vedete - Bi-2, Veaceslav Butusov ș.a. Sincer vorbind, asta încurcă oarecum activității agențiilor autohtone. Pentru ca să nu avem niște suprapuneri, eu personal am propus colegilor moldoveni să spunem deschis unul altuia concertele cui preconizăm să le aducem cel puțin în perspectiva unui an. Este foarte important să fim reciproc înțeleși în această privință, deoarece nu este bine ca la Chișinău să se desfășoare două concerte similare în aceeași perioadă.

Pandemia a unit cumva agențiile din Moldova? În afară de faptul, că toți au avut de suferit mult de pe urma situației create în lume…

Da, cu toții împreună am adresat o scrisoare colectivă guvernului și parlamentului Republicii Moldova, precum și inspectoratului fiscal. Am cerut să fim ajutați în depășirea pandemiei, să ni se ofere înlesniri fiscale. E important să menționăm, că Moldova este unica țară în care bilete se impozitează vu TVA de 20%. Și pentru viitor am vrea ca autoritățile să reducă costurile închirierii sălilor de concerte ale statului.

Deocamdată nu avem nici răspunsuri, nici rezultate.

Anghelina, din experiența proprie - de ce calități trebuie să dispună persoana care dorește să se regăsească în acest business, să-și creeze propria agenție concertistică?

Important e să fie sociabilă, să aibă un caracter puternic și-și poată asuma riscurile.

Dacă vorbim despre legislația moldovenească de reglementare a activității agențiilor concertistice, ce ai vrea să schimbi în ea, să introduci niște amendamente, ceva..?

Primul și cel mai important lucru pe care l-aș face – aș anula TVA de 20% la comercializarea biletelor, impus agențiilor concertistice. Noi achităm impozitul pentru importul serviciilor, și mai plătim și TVA . Într-un final, pe toate le suportă consumatorul. Eu cred că o cifră acceptabilă ar fi măcar 7-9 %, dar nicidecum nu 20 %. Anume așa e în Rusia, Ucraina, doar la noi - 20 %.

Încă o întrebare în contextul pandemiei. Înțeleg că au avut de suferit toate agențiile concertistice, căci au fost lipsite de venituri. Vorbește-ne despre dificultățile prin care treci în această perioadă.

Trebuie să menționez din start, că și artiștii, și organizatorii s-au pomenit într-o situație similară în această perioadă de pandemie. Cu toții am devenit ostatecii ei. Desigur, ne vedem nevoiți să transferăm concertele pentru alt timp, și artiștii ne înțeleg. Dar cum altfel? Unii au suferit într-o măsură mai mare , alții – mai mică. Spre exemplu, unii au dovedit să achite complet onorariile pentru viitoarele spectacole. Iar la transferarea lor pentru a. 2021 nimeni nu a restituit aceste sume, fapt care a creat gropi financiare mari. Eu, ca organizator, probabil am suferit cel mai puțin, slavă Domnului, deoarece aveam pentru această perioadă preconizat un singur concert, nu foarte scump, la care biletele costau între 100 și 400 lei. Unde mai pui că artistul este un prieten al meu, nu foarte cunoscut, pentru ca toate zilele lui să fie planificate, așa că noi la telefon am convenit cu privire la transferarea concertului său. Cum s-ar spune, am scăpat ieftin. Dar pot spune că unii dintre organizatorii moldoveni au suferit pierderi mari. La general vorbind, în activitatea noastră există trei cuvinte nefaste – ilogicitate, incertitudine, confuzie.

În total, care este numărul evenimentelor organizate de tine în anul curent, care nu au avut loc din cauza pandemiei?

Trei, însă toate destul de mari și serioase. Și zero concerte pe parcursul întregului an. Și toată echipa, noi toți, desigur, am avut de suferit din acest motiv.

Da de obicei cîte evenimente organizezi în decurs de un an?

Trei-patru, nu mai mult.

Cu ce te ocupi în această perioadă, cum îți asiguri existența acum, că organizarea concertelor se află sub incidența celor trei cuvinte nefaste?

Pictez tablouri și le comercializez. Dar fac asta numai pentru a mă menține în sfera creativității și a echilibra balanța psihologică spre a depăși această situație. În plus, mă ocup intens de proiectul ”Forța dansului”. Un proiect cu copii – este ideea noastră comună cu Olga Lisniac, eu fiind co-producătorul acestui proiect televizat destul de complicat. Ne-am dori ca ”Forța dansului” să intereseze cumpărătorii din afară. Putem spune, că este un proiect de perspectivă, deoarece aici noi nu preconizăm să obținem profit. În general, am cu ce mă ocupa. Dar, în situația dificilă creată de pandemie, pot spune că multe lucruri le percep cu totul altfel acum. Acest an ne-a schimbat pe toți.

Apropo despre tablourile tale. Le faci la comandă?

Nu, pur și simplu pictez tablouri, pe care apoi cineva le cumpără. Însă inițial nu am făcut asta pentru a obține bani. Este un hobby, la care am ajuns tardiv, de altfel.

Ce poți spune despre organizarea concertelor online? În perioada pandemiei ar fi o ieșire din situație? Poți cîștiga real din asta?

Am cugetat asupra acestui aspect, am vorbit cu mulți colegi. Am ajuns la concluzia că e puțin probabil ca concertele online să fie o ieșire din situația creată. La un concert viu nu întotdeauna reușești să vinzi un bilet de 500 lei, și vrei ca lumea să cumpere bilete pentru un concert online? Puțin probabil. În Rusia artiștii au încercat deja – au avut loc mai multe concerte online. Și? Oamenii nu dau bani pentru așa ceva…

Te-ai întrebat ce vei face, dacă istoria cu pandemia și restricțiile va dura un timp îndelungat? Poate, să schimbi genul de activitate sau altceva…

Cred că voi face propriul produs, un artist propriul. Mai ales că am destul timp pentru aceasta. Pot spune mai multe – am deja niște idei în acest sens. Examinez artiștii autohtoni în scopul creării unui proiect muzical de calitate.

Care este suma necesară pentru a închiria , să zicem, sala Operei Naționale sau a Palatului Național?

Pentru sala Teatrului de operă și balet - 60-64 mii de lei. Sala Palatului Național costă mai scump - cca 100 mii de lei.

Știu că ai organizat multe evenimente în sala Filarmonicii Naționale. Recent, acolo s-a produs un incendiu devastator, sala nu mai există. Se spun multe despre cauzele lui. Cum crezi, de ce a ars filarmonica? A fost un accident, sau o rea intenție a cuiva?

Cred că a fost un accident. Acolo se desfășurau lucrări de construcție și reparație, nefastul incendiu putea porni în rezultatul lor. Și însăși clădirea era veche, podeaua de lemn… A ars biblioteca, instrumentele muzicale… E o mare tragedie, cu adevărat! Și pentru mine personal – în special! Cele mai bune concerte ale mele au trecut anume la Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici”.

De ce preferai sala filarmonicii? Arenda mai mică, sau din alt motiv?

În primul rînd – omenia conducerii. Această minunată Svetlana Bivol, care mereu te înțelegea, te auzea, te sprijinea. Nu oriunde poți găsi o așa înțelegere. Acustica sălii, comoditatea plasării oaspeților, ”mirosul casei natale”, acolo publicul devenea mai apropiat, poate grație holului construit așa, ca toată lumea la sigur să se vadă reciproc.

Pentru tine personal, există o alternativă a locului de desfășurare a concertelor, dacă pandemia se va opri, iar sala filarmonicii încă nu va fi restabilită?

Da, există, cred că e Teatrul ”Eugene Ionesco”. Voi analiza și posibilitatea organizării concertelor la Teatrul Verde.

Cu privire la organizarea evenimentelor sub cerul liber – ai experiență în domeniul dat ? Care este deosebirea dintre organizarea unui concert afară și în sală?

O singură dată am organizat un concert în aer liber – îl adusesem atunci pe artistul Guf. Din punctul de vedere al organizării, este foarte costisitor acest lucru. Open-air este îndreptățit numai dacă concertează o formație foarte cunoscută, însă riscul desfășurării acestor evenimente este foarte mare.

Și vremea îți poate juca festa – dacă plouă, de exemplu…

Vremea rea noi am depășit-o încă pe timpul activității la «Охотничий двор» - țin minte cum ne rugam privind norii de pe cer, în timp ce întregul restaurant era în flori și fețe de masă albe… Nu, de vremea rea nu ni-i frică, ne-am călit! De aceea cred că, în principiu, pot organiza fără probleme evenimente open-air, probabil la anul vom aborda anume această modalitate.

Ce te poate face să părăsești acest gen de afaceri?

Să știi că, chiar dacă voi pleca să trăiesc în altă țară, tot voi organiza concerte – aici sau acolo, nu contează. Îmi place să fac asta. Să părăsesc acest business m-ar face doar boala, nu dă Doamne… Adevărat, eu de multe ori am vrut să mă opresc, dar de fiecare dată, amintindu-mi de fețele recunoscătoare ale oamenilor, înțeleg că este, probabil, karma.

Care dintre evenimentele organizate de tine îl consideri nereușit?

Concertul lui Vladimir Cizmin. Acolo a avut loc o istorie cam neplăcută...La fel, la categoria evenimentelor nereușite pot atribui unul dintre concertele grupului ”ДиДюЛя”, dar acolo a fost greșeala mea – să aduci un muzician în perioada campaniei electorale, în timp ce la noi în piețe evoluau vedete mari din Rusia.

Și care dintre concertele organizate de tine îl consideri cel mai reușit?

О, ambele concerte ale Narghiz!

Știu că ai preconizat să aduci la Chișinău un concert cu Mihail Crug, ai avut chiar și o înțelegere în această privință, dar nu a fost să fie. De ce?

Uite, îmi pui această întrebare, și mie îmi tremură mîinile. Nu pot percepe faptul că o fetișcană din Chișinău putea influența soarta unei persoane ca Mihail Crug. S-o luăm de la început. Da, aveam deja o înțelegere privind concertul lui Crug, elaborasem un design minunat al biletelor, am avut o abordare extrem de creativă în toate. După ce s-a aflat despre sosirea apropiată a lui Mihail Crug, lumea a făcut un veritabil boom – locurile erau rezervate din timp, se achita în avans, fiecare dorea să nimerească la acest concert! Doritori au fost așa de mulți, că noi am decis să negociem încă un concert. Cu 10 zile înainte de concertele preconizate primesc un apel telefonic – directorul lui Mihail Crug ne anunța că s-a anulat turneul interpretului în Ucraina și el ar putea evolua la Chișinău mai înainte. Atunci decisivă a fost frica mai și lipsea de experiență – dacă acceptam, trebuia cam în cinci zile să finalizez pregătirile pentru concert – să telefonez oamenilor etc. Acum m-aș isprăvi lesne, dar atunci nu aveam experiență și m-am speriat… Am refuzat, adică – am insistat pe datele stabilite anterior.. Și Mihail Crug a mers atunci în or. Tver, unde a avut loc tragedia despre care știm cu toții. Cred adesea, că dacă atunci acceptam oferta lor, soarta lui Mihail Crug putea fi alta, cel puțin la 1 și 2 iulie el ar fi concertat la Chișinău.

Dă-mi trei nume de artiști pe care visezi să-i aduci în Moldova.

- Nino Katamadze, Сплин, Rammstein)))

Care-s criteriile de selecție? Clar că artiștii trebuie să-ți placă ție, și totuși?

Desigur, este important să-mi placă creația artiștilor, dar îi selectez anume pe acei artiști, care au ca prioritate sunetul de calitate, textele bune și o istorie.

Pentru tine, ce este cel mai important în activitate? Ai o anumită deviză?

Nu vreau să vorbesc cu citate și aforisme din cărți deștepte. Îmi fac munca, pentru că îmi place mult. Fiecare eveniment organizat de mine este o mică viață. Și cu fiecare artist această viață este diferită, interesantă și spectaculoasă în felul ei!

Organizarea și desfășurarea evenimentelor este întotdeauna un stres, desigur. Cum te isprăvești cu el și cum îți refaci puterile?

Nu poți supraviețui în acest business, dacă îți lipsește trăsătura numită rezistență la stres. Trebuie să fii calm, să te concentrezi și să faci! Iar după – te poți relaxa. Cum îmi refac puterile? Deconectez telefonul și dorm. Dorm mult – o zi și o noapte. Și numai după asta analizez cum a fost, țin cont de greșeli etc.

Ce ai vrea să spui sau să dorești colegilor, care azi s-au pomenit într-o situație dificilă din cauza pandemiei?

Vreau să mă adresez nu numai colegilor, da tuturor oamenilor. Desigur, la toți ne este dor de evenimentele care ne-ar întruni. Cu toții, parcă am devenit ostatici. Sîntem certați dacă ne îmbrățișăm, dacă ne sărutăm. Ni se interzice să facem lucruri obișnuite pentru noi – să ne bucurăm, să ne veselim, să ședem umăr la umăr în timpul concertelor, să-i îmbrățișăm pe cei dragi. Ni se interzice să fim oameni! Doresc foarte mult ca toate acestea să se termine mai repede. Noi oricum vom trăi, vom iubi, ne vom îmbrățișa, pentru că așa e normal!

Anghelina, îți mulțumesc mult pentru acest interviu. Succese!

A intervievat Nicolai Mișcoi

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load