Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Ambasadoarea RM pe lîngă UE: ”Țara noastră are o nouă fereastră de oportunitate în dialog cu UE”

23 mar. 2021,, 18:00   Interviuri
12346 6

Daniela Morari este Ambasador, șef al Misiunii Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană, adică persoana care apără și promovează interesele țării noastre în dialog cu instituțiile europene. Diplomat de carieră cu o vastă experiență în acest domeniu: anterior a fost Secretar de Stat și Viceministru al MAEIE, a ocupat postul de șef al Departamentului Integrare Europeană la MAEIE în 2015-2016, dar și mai devreme a fost consilier în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană (2007-2010).

De asemenea, a primit in 2014 medalia Meritul Civic pentru promovarea integrării europene: negocierea, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere RM-UE şi procesul de liberalizare a regimului de vize.

În interviul pentru site-ul Noi.md, Excelența Sa comunică care sînt ultimele evoluții și priorități în dialogul Republic Moldova - Uniunea Europeană, explică care este atitudinea Uniunii Europene față de Republica Moldova și care sînt perspectivele de cooperare, precum și care este cel mai dificil și cel mai interesant lucru în munca de diplomat.

Dnă Morari, sînteți Ambasador, Șef al Misiunii Republicii Moldova pe lîngă UE din noiembrie 2019. Mandat care a coincis cu începutul pandemiei Covid-19, cum a afectat sau transformat activitatea diplomatică restricțiile impuse de pandemie?

Mandatul a coincis cu mandatul noii Comisii Europene și noilor echipe, dar și cu începerea pandemiei Covid-19, care a resetat agenda de priorități, precum și modalitatea de activitate. Anul 2020 a fost cu totul un an diferit pentru noi toți. Modalitățile de funcționare a instituțiilor UE au fost transferate parțial sau total în format virtual. Numărul interacțiunilor a crescut semnificativ, dar după cum toți știm, nimic nu poate înlocui în diplomație întrevederile și contactele în persoană.

Pandemia și recesiunea economică au avut un impact major și asupra preocupărilor UE, fapt care a evidențiat necesitatea unei abordări mult mai coordonate la nivel UE în gestionarea crizelor, precum și efort în recuperarea economică urmare consecințelor pandemiei Covid-19.


Inevitabil, subiectul stării epidemiologice și consecințele socio-economice ale acesteia asupra țării noastre au reprezentant subiecte constante pe agenda discuțiilor cu interlocutorii din cadrul UE, adițional la cele privind importanța consolidării dialogului politic la nivel înalt, precum și extinderii cooperării în domenii sectoriale.

Ați putea oferi mai multe detalii despre suportul acordat de UE Moldovei în lupta împotriva pandemiei? Prin care instrumente UE susține redresarea economică a RM?

Uniunea Europeană a susținut Republica Moldova de la începutul pandemiei. După cum cunoașteți,prin Team Europe/Echipa Europa a oferit statelor PaE echipamente medicale în valoare de 30 milioane de euro prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății. Țara noastră a recepționat deja 3 loturi de echipamente medicale. De asemenea, Republica Moldova a activat Mecanismul UE de protecție civilă prin intermediul căruia a recepționat asistență în formă de echipament medical din partea Statelor Membre ale UE.

Pentru reabilitarea economică de lungă durată, UE oferă țărilor PaE 700 milioane de euro sub formă de garanții bancare și 100 milioane de euro pe linii de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin programe precum EU4Business.

Moldova a recepționat prima tranșă din pachetul de asistență de urgență macrofinanciară Omnibus de 50 milioane de euro (din 100 milioane euro) pentru a ajuta reabilitarea sectoarelor celor mai afectate de pandemie. Mai mult ca atît, la sfârșitul lunii februarie, Moldova și UE au semnat și un acord de finanțare privind Contractul de Reziliență COVID-19 pentru Republica Moldova în valoare de 15 milioane Euro nerambursabile, la fel pentru a face față consecințelor pandemiei.

Acum, livrarea vaccinului, este subiectul cheie. După cum cunoașteți, statele membre ale UE confruntîndu-se și ele cu dificultăți în acest sens, sînt alături de Republica Moldova. România oferind generos din cota sa 200.000 doze de vaccin Republicii Moldova. De asemenea, UE susține financiar și Facilitatea COVAX, prin intermediul căreia Republica Moldova a recepționat la începutul lunii martie prima tranșă de 14.400 de doze de vaccin și urmează să mai recepționeze 2 tranșe pe parcursul lunii martie.

În prezent, UE lucrează la instituirea unui mecanism prin care toate Statele Membre vor putea dona sau re-vinde doze statelor partenere, adițional instituțiile europene ajută în facilitarea contactelor directe cu producătorii de vaccin în negocierea contractelor bilaterale și/sau regionale.

La fel de important, UE împreună cu OMS ne ajută și în pregătirea și desfășurarea pas cu pas a campaniei de vaccinare în țara noastră.

Pe lîngă dimensiunea Covid-19, care este atitudinea generală a UE față de Republica Moldova? Care sînt prioritățile dialogului și care sînt prioritățile mandatului dvs.?

Republica Moldova este partener asociat cu Uniunea Europeană. UE urmărește îndeaproape evoluțiile interne din Republica Moldova, este principalul partener comercial și rămîne principalul furnizor de asistență și expertiză în realizarea reformelor.

Avansarea dialogului politic, livrarea rezultatelor conform angajamentelor din Acordul de Asociere, finalizarea exercițiilor de planificare a cadrului de politici și celui de asistență pentru următorii 7 ani, aici mă refer la finalizarea negocierilor privind Agenda de Asociere și consultărilor Programului Multianual Indicativ, aprofundarea și extinderea dialogului sectorial, prin identificarea unor noi formate și oportunități de cooperare, reprezintă principalele priorități pe care le avem.

Parteneriatul Estic este o altă prioritate a anului curent, atît în ce privește convenirea în comun cu celelalte state membre ale PaE şi statele membre ale UE a livrabilelor post-2020, cît şi inițierea negocierilor asupra Declarației Comune pentru reuniunea Summitului PaE din toamnă. Aici o prioritate aparte o reprezintă efortul în formatul “trio” al Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei de a promova noi dimensiuni de cooperare pentru statele care implementează Acorduri de Asociere, urmare scrisorii comune a celor 3 miniștri de externe din februarie curent.

Pentru mine a fost important de a stabili contacte și a deveni imediat operațională în interacțiune cu interlocutorii de la Bruxelles din rândul instituțiilor UE, Statelor Membre ale UE, experți din cadrul centrelor de analiză europene, în vederea promovării și informării privind poziția Republicii Moldova, precum și în organizarea vizitelor delegațiilor din țara noastră la Bruxelles și înalților oficiali europeni la Chișinău. Deja în 2021 a avut loc vizita Președintelui Republicii Moldova în ianuarie la Bruxelles și s-a reușit vizita Președintelui Consiliului European la sfîrșitul lunii februarie la Chișinău. Mesajele Uniunii Europene sînt de susținere a agendei de reforme, asistența în contextul depășirii consecințelor pandemiei Covid-19, inclusiv eforturile în livrarea vaccinurilor. Deci mesajul general din partea UE este de încurajare și de susținere, dar și de setare anumitor condiții sau standarde pentru a putea beneficia mai departe de suportul UE.

Ați menționat Parteneriatul Estic și obiectivele post-2020. La ce etapă este definirea acestora și când urmează a fi adoptate? Care sînt prioritățile Republicii Moldova în acest sens?

Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți” de anul trecut include 5 obiective de politici pe termen lung, precum și măsuri ce vizează consolidarea rezilienței, promovarea dezvoltării durabile și obținerea de rezultate concrete cu impact pentru societate.

Republica Moldova împreună cu celelalte state ale Parteneriatului Estic a prezentat propuneri

concrete privind prioritățile post-2020.Republica Moldova continuă să fie un actor pro-activ și constructiv în cadrul Parteneriatului Estic promovînd aprofundarea cooperării în domenii sectoriale și promovarea inițiativelor concrete precum implementarea Planului de investiții privind rețeaua de transport TEN-T, extinderea conectivității energetice, conectarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), etc.

La moment, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la Documentul privind livrabilele post-2020, care urmează să ne fie făcute cunoscute către sfîrșitul primăverii și aprobate la nivel politic în cadrul Summitului Parteneriatului Estic, preconizat pentru toamna anului curent. De asemenea, ne așteptăm și la începerea negocierilor asupra Declarației Comune a Summitului Parteneriatului Estic.

În contextul Summitului Parteneriatului Estic, ați putea să împărtășiți mai mult înce privește demersul “trio”, ce se dorește de la această inițiativă și care sînt șansele obținerii unei cooperări mai diferențiate în cadrul Parteneriatului Estic pentru statele asociate?

Principiul “diferențierii” și „mai mult pentru mai mult” sînt principii consacrate ale Parteneriatului Estic. Georgia, Republica Moldova și Ucraina implementează Acorduri de Asociere, inclusiv Zone de Comerț Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, care reprezintă una din cele mai avansate forme de angajament de cooperare cu UE și preluare a legislației și standardelor UE. Totodată, Georgia, Republica Moldova și Ucraina au declarat apropierea de UE prioritate cheie la nivel național.

Formatul “trio” nu este ceva nou. În anii trecuți deja au fost adresate instituțiilor UE o serie de mesaje comune din partea celor trei state. Scrisoarea comună a miniștrilor de externe vine să reitereze prioritățile și domeniile în care ar putea fi consolidată cooperarea, adițional valorificării potențialului oferit de DCFTA, în noi domenii sectoriale precum transportul, energia, transformarea digitală, economia verde, justiția și afacerile interne, comunicarea strategică, sectorul de sănătate.

De asemenea, este un interes aparte de a extinde cooperarea în domeniul securității și apărării, în special în ceea ce privește consolidarea rezilienței privind combaterea amenințărilor hibride, securității cibernetice, extinderea participării la misiunile și operațiunile Politicii de Securitate și Apărare Comune și acceptarea participării la formatele Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

Recentul Studiu Centrului pentru Studii Politice Europene (CEPS),prin analiza comparativă a nivelului de angajamente și realizare a acestora de către statele Balcanilor Occidentali și statele asociate din PaEs-a ajuns la concluzia că ambele grupe de state demonstrează nivel similar de pregătire și încurajează instituțiilor europene oferirea accesului statelor PaE la instrumente și posibilități similare statelor Balcanilor Occidentali.

Exact în contextul procesului de aderare la UE a statelor Balcanilor Occidentali, ce din experiența acestora considerați ar fi relevant sau ar constitui precedent pentru Republica Moldova și/sau pentru Parteneriatul Estic?

După cum știți statelor Balcanilor Occidentali le este oferita perspectiva europeană din 2003 și acces la instrumentele financiare europene de pre-aderare și aderare. De asemenea, Comisia Europeană a propus o nouă metodologie revizuită de extindere pentru Albania și Macedonia de Nord. Credem că elemente ale noii metodologii ar putea constitui în parte sau integral precedent pentru statele care urmează să lanseze în viitor negocieri de aderare. Pentru Republica Moldova și statele Parteneriatului Estic este relevantă experiența accesului gradual la cooperarea sectorială și accesului la fonduri în realizarea reformelor.

Republica Moldova fiind singurul stat din Parteneriatul Estic care participă în toate structurile de cooperare regională din zona Balcanilor Occidentali și este bine familiarizat cu realitățile, diferențele, precum și asemănările proceselor de integrare europeană.

Totodată, sîntem interesați în continuare în schimb de experiență și dialog între Partenerii Estici şi Balcanii Occidentali. Mai mult ca atît, unele sectoare şi experiența țărilor din Parteneriatul Estic ar putea fi relevantă la rîndul său și pentru statele din Balcanii de Vest.

În contextul combaterii pandemiei Covid-19, sîntem interesați în replicarea Planului Economic şi de Investiții pentru Balcanii de Vest și pentru statele Parteneriatului Estic, precum examinarea posibilității oferirii accesului la mecanismul UE de achiziții statelor PaE, similar celor din Balcanii Occidentali pentru a realiza procurări de echipamente medicale și vaccin.

Printre cele mai importante obiective ale UE sunt tranziția verde și digitală. Își propune Moldova să se alinieze la aceste priorități și cum vedeți implementarea lor în țara noastră?

Tranziția către o lume digitală, dar și în armonie cu natura, sînt obiective cheie pentru conducerea actuală a Comisiei Europene. Implementarea acestora are loc treptat prin integrarea lor în politicile interne și externe ale UE. Acestea reprezintă viitorul UE.

Dacă ne referim la tranziția verde, nu putem să nu menționăm că Republica Moldova este interesată în ași proteja resursele și valorifica potențialul de cooperare care îl oferă „European green deal”. Acordul de Asociere pune bazele cooperării dintre RM și UE în domeniul mediului înconjurător și politicilor climatice. Preluăm standardele UE în sfera gestionării surselor de apă și monitorizării calității aerului, bunele practici în implementarea economiei verzi, protejarea diversității și reducerea poluării.

UE ne oferă instrumente pentru realizarea tranziției verzi. Aici, aș vrea să menționez Programul regional EU4Environmentcare promovează în Republica Moldova economia verde, transportul durabil, ecologizarea parcurilor industriale și zonelor economice libere, ajută IMM-urile să adopte practici de ecologizare și eco-inovare. Prin intermediul acestui program, a fost elaborat și un nou Program național privind managementul deșeurilor.

Un alt Program regional, EU4Climate a sprijinit Republica Moldova în elaborarea unui proiect de lege prin care vor fi eliminate treptat gazele fluorurate cu efect de seră. Totodată, ne-a ajutat să fim printre primele state în lume care au elaborat o Contribuție Națională Determinată actualizată la Acordul Climatic de la Paris. Prin această contribuție, Moldova își propune să reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% față de anul 1990 către anul 2030.

În anul 2020, în premieră, Moldova s-a alăturat și la Săptămâna Verde Europeană, desfășurând activități de informare și educare referitor la beneficiile reciclării deșeurilor și protejării mediului înconjurător.

Suntem interesați și în promovarea transformării digitale în diferite sfere, precum educație, sănătate și comerț. În acest proces suntem asistați de Programul regional EU4Digital, care susține reducerea tarifelor de roaming între statele Parteneriatului Estic și cu UE, dezvoltarea e-serviciilor, îmbunătățirea competențelor digitale și a securității cibernetice.

Republica Moldova este angajată în implementarea acestei duble tranziții, atît de necesară în special în contextul impactului pandemiei Covid-19.

Înainte de Bruxelles, ați activat în cadrul MAEIE, inclusiv în funcția de Secretar de Stat, tot timpul acoperind dimensiunea de integrare europeană. Care e parcursul carierei dvs?

Întotdeauna a existat dilema, care abordare e mai eficientă în diplomație: de a se aprofunda pe o singură dimensiune sau de a alterna și schimba mai multe specializări. Ambele sînt relevante pentru un sistem diplomatic relativ mic. Parcursul meu confirmă prima abordare. De la început și pînă în prezent am acoperit dimensiunea de integrare europeană în cadrul Direcției de Integrare Europeană, Misiunii Republicii Moldova pe lîngă UE, precum și în capacitatea de Viceministru și Secretar de Stat pentru Integrare Europeană în cadrul MAEIE.

Integrarea europeană fiind prioritatea cheie atît a politicii externe, cît și a politicii interne a țării noastre, activitatea a inclus pe lîngă activități de diplomație clasică, multă cooperare și coordonare cu instituțiile naționale. Am contribuit în comun cu echipa colegilor de la Minister, precum și coordonatorilor europeni din instituțiile de linie la procese importante în parcursul de integrare europeană: negocierea Acordului de Asociere, procesului de obținere a regimului fără vize, Parteneriatul de Mobilitate cu UE, etc.

În ce privește Uniunea Europeană, nu este una din cele mai ușoare perioade nici pentru UE? Care sînt provocările și prioritățile în interiorul UE și cum vedeți rolul UE în următorii anii?

Luptă cu pandemia Covid-19, asigurarea livrării coordonate a vaccinurilor Statelor Membre ale UE, recuperarea economică cauzată de pandemie, reprezintă prioritățile cheie și pentru UE.

Totodată, după un proces complicat de convenire a aranjamentelor privind Brexit, precum și aprobării Cadrului Multianual Financiar, UE are ca prioritate pentru anul curent transpunerea în viață a noii configurații instituționale și cadrului financiar.

Pentru următorii ani, atenție particulară și efort va fi depus pentru implementarea “European green deal” și transformării digitale, promovarea și consolidarea modelului european social, precum și promovarea unei Uniuni mai geopolitice și de actor global. Migrația, protecția drepturilor omului și valorilor europene, fiind la fel pe ordinea agendei.

În paralel UE a lansat procesul de pregătire pentru Conferința privind viitorul Europei care va revizui și reforma funcționalitatea UE la noile realități și context.

Mi-aș dori ca în următorii ani UE, pe de o parte, să continue să servească drept exemplu și model de dezvoltare, iar pe de altă parte să-și consolideze rolul de actor internațional activ care contribuie la rezolvarea problemelor regionale și internaționale.

Care este atitudinea generală a UE față de țara noastră?

După cum vă ziceam, UE a exprimat în nenumărate rînduri suport pentru Republica Moldova și cetățenii săi, încurajînd realizarea reformelor, consolidarea capacităților instituțiilor statului, asigurarea respectului pentru drepturile omului și statului de drept, în dependență de rezultatele livrate oferirea asistenței.

Totodată, UE a fost vocală și critică în momentele în care s-a deraiat de la aplicarea standardelor și normelor democratice, în special în ceea ce privește frauda bancară.

Pentru a răspunde direct la întrebarea dvs. în prezent este o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova, dar doar în baza rezultatelor aceasta se va confirma pentru cît timp va rămîne deschisă.

Cu ce situații specifice v-ați confruntat atunci cînd a trebuit să apărați interesele țării?

Vestitul citat a lui Nicolae Titulescu “Dați-mi o bună politică internă că să pot face o bună politică externă” rămîne încă relevant pentru diplomația Republicii Moldova. Cred că dacă o sa-i întrebați și pe colegii mei, indiferent în ce capitale, sau în cadrul căror organizații internaționale activează, vor rezona cu acest răspuns.

Pe dimensiunea de integrare europeană des ne confruntăm cu ceea ce înseamnă consensul Statelor Membre ale UE, ceea ce presupune efort coordonat nu doar la Bruxelles, dar și în capitalele Statelor Membre ale UE.

Care este cel mai dificil și mai interesant lucru din munca dvs?

Tot timpul am considerat că cel mai interesant aspect al diplomației o reprezintă oportunitățile de a întîlni, contacta și coopera cu oameni extraordinari, profesioniști, personalități din diverse domenii și state. De a învăța și a se inspira de la mulți din ei. Și în același timp, interacțiunea cu oamenii pe timp de pandemie este o provocare. De a stabili contacte, de a construi parteneriate, de a reuși de a convinge în mare parte prin intermediul platformelor online, necesită abilități adiționale, și este într-adevăr o provocare, la care ne ajustăm cu toții.

Un alt aspect dificil, dar și interesant pentru orice diplomat, dar în special pentru cei care lucrează cu UE ține de faptul că trebuie să urmărești în permanență un flux enorm de informații și evoluții pe o multitudine de dosare de la unele politice la cele foarte tehnice. Nu e întotdeauna ușor în a cunoaște dosare în cele mai mici în detalii și contez mult pe colegii din echipa cu care lucrez.

Care este un diplomat-model pentru dvs.?

Este o întrebare dificilă. Trebuie să reflectez puțin. Urmăresc activitatea multor Miniștri ai Afacerilor Externe și cei ai Afacerilor Europene din Statele Membre ale UE. Carl Bildt și RadoslawSikorski Miniștri Afacerilor Externe ai Suediei și Poloniei, promotorii inițiativei Parteneriatului Estic, au reprezentat voci importante la acea vreme. Clement Beaune, Ministru pentru Afaceri Europene al Franței, în perspectiva viitoarei Președinții a Franței la Consiliul UE de la începutul anului 2022, reprezintă din ce în ce mai mult interes pentru cercurile de la Bruxelles. Helga Schmid fiind pînă nu demult SG al SEAE și negociator-cheie pe programul nuclear al Iranului, actualmente SG al OSCE, reprezintă un model pentru multe femei diplomat.

Сe va cîștiga și ce va pierde Moldova dacă va adera vreodată la UE?

După cum a fost menționat cu diferite ocazii, procesul de integrare europeană, reprezintă cea mai bună rețetă de transformare și modernizare a țării. În istoria recentă și în vecinătatea noastră nu cunoaștem alte procese care să modernizeze în timp relativ scurt societăți și state prin integrarea lor graduală în piața europeană comună, prin asigurarea protecției drepturilor omului și minorităților naționale, prin asigurarea condițiilor înalte de trai. Această cale a fost deja bătătorită de multe state înaintea noastră. Mulți din cetățenii noștri nu trebuie să fie convinși, ei cunosc din proprie experiență ceea ce oferă și reprezintă Uniunea Europeană, fie vizitînd anumite state membre UE, fie prin membri ai familiei extinse care muncesc sau au o conexiune cu Uniunea Europeană.

Îmi amintesc că unul din primele sondaje realizate înaintea lansării negocierilor Acordului de Asociere RM-UE, a scos în evidență că prioritatea numărul 1 pentru cetățenii Republicii Moldova în dialog cu UE era asigurarea standardelor de viață similare celor din UE. Nu oportunități pentru extinderea comerțului, dar produse mai calitative, sistem de sănătate și educație modern, drumuri mai bune. Cred că această prioritate rămîne valabilă și pentru anul în care sîntem. Dar cu toții știm, reformele și schimbarea se realizează cu mult efort, întîlnind multă rezistență. Dar în cele din urmă, acele ”pierderi” care au fost necesare pentru multe state în calea de aderare, de fapt au fost investiții în viitor, în instituții de stat mai puternice și responsabile, în politici mai raționale.

Dvs ziceți că cetățenii RM înțeleg ce înseamnă procesul de integrare europeană. Cum explicați că încă sînt susținători ai Uniunii Euroasiatice? Ce în opinia dvs. ar trebui întreprins pentru ca societatea să aibă informații obiective despre un vector sau altul?

Opinia societății reflectă realitatea în care trăim. Comunicare și informarea este unica soluție în opinia mea. Doar comunicînd și explicînd societății despre proces, despre necesitatea implicării și unde este așteptată contribuția fiecăruia, ar asigura în perspectivă o mai multă conștientizare și angajare. Și în baza multiplelor experiențe și lecții învățate din trecut, este necesar de ajustat mesajele și strategia de comunicare.

O primă lecție învățată e că rezultatele nu vorbesc de la sine, rezultatele trebuie comunicate. Circa 67% din exporturile moldovenești fiind direcționate către UE. Peste 2,3 milioane de cetățeni moldoveni au călătorit în UE beneficiind de regimul liberalizat de vize cu UE. Aceste cifre ascund mult efort și muncă care necesită a fi comunicată.

Alta ar fi că în trecut s-a comunicat mai mult despre UE susținătorilor UE. Integrarea europeană trebuie comunicată mult mai mult grupurilor celor sceptici, pentru care e necesar de a oferi informații despre UE în alte limbi, în alt format și cu alte mesaje. Lucru care e complicat de realizat pentru echipele mici care lucrează pentru integrare europeană.

Fenomenul dezinformării și știrilor false este încă atît de actual în Republica Moldova. În acest sens, a fost consolidată cooperare cu echipa EastStratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. De asemenea, Republica Moldova fiind stat pilot în ceea ce privește combaterea amenințărilor hibride, sîntem interesați în a identifica noi modalități de cooperare în vederea combaterii dezinformării.

Vorbind despre comunicare. Privind rolul și vocea diplomației în a apăra pozițiile Republicii Moldova în contextul Convenției de la Viena, este diplomația suficient de vocală?

În diplomație greu de făcut comparații și paralele. Chiar dacă unele situații sînt similare în anumite aspecte, aplicarea soluțiilor similare nu întotdeauna garantează același rezultat. Deciziile și pozițiile diplomației noastre nu se elaborează ca în laborator în condiții sterile, dar se formează în cursul evenimentelor și proceselor reale. Doar persoanele care se aflau la un moment respectiv în procesul de luare a deciziilor pot veni cu anumite clarificări.

Dacă facem o retrospectivă, MAEIE în ultimii ani a luat poziții categorice pe multe subiecte. Dar nu cred că acesta trebuie să fie criteriul după care să evaluăm situația. Obiectivul diplomației este de a contribui la decizii care pe termen scurt, mediu și lung să aducă beneficii țării și cetățenilor – atît prin efort public, cît și prin dialogul diplomatic.

Este evident că mulți diplomați vor să devină miniștri în ministerul lor, precum și să fie șefi ai misiunilor diplomatice moldovenești în străinătate. Lăsînd partea de avansare în carieră în domeniul diplomatic, care este în opinia dvs., vîrful muncii în serviciul diplomatic?

Nu sînt sigură că eu aș fi cea mai indicată persoană să răspund la această întrebare. Doar aș vrea să punctez că pentru oricare, cred, din aceste poziții, este importantă experiența de lucru din cadrul MAEIE. Pentru cineva care cunoaște sistemul diplomatic din interior, cu toată complexitatea și provocările care le reprezintă, îi va fi mai ușor să livreze rezultate și să contribuie la consolidarea echipei. Un lucru cert este ”vîrful muncii” nu neapărat este legat de poziția ierarhică pe care o ocupi. Uneori e vorba de o experiență inedită de negocieri, de gestionare a unei crize sau de participarea la un proces important cu un impact major.

Împreună cu Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene

Împreună cu Charles Michel, Președintele Consiliului European

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?