Ambasadoarea Albaniei în Moldova: «Atît albanezii, cît și moldovenii sînt foarte muncitori, deștepți și frumoși»

Zilele acestea, între 18 și 22 octombrie, Donika Hoxha, Ambasadoarea Albaniei în Republica Moldova cu reședința în or. Sofia, întreprinde o vizită la Chișinău. Site-ul Noi.md i-a solicitat dnei Hoxha un interviu – pentru ca cititorii noștri să poată afla mai multe despre Albania și relațiile reciproce dintre țările noastre.

- Excelență, vă rugăm să le spuneți cititorilor noștri cîte puțin despre dvs. Știm că v-ați început cariera profesională la Ministerul Culturii din Albania. Cum ați devenit diplomat? Este ușor pentru o femeie să devină diplomat în Albania, despre care știm că este o țară musulmană?

- Într-adevăr, mi-am început cariera ca funcționar public în cadrul Ministerului Culturii și un an mai tîrziu m-am angajat în serviciul extern albanez. De atunci, am studiat și locuit în Malta, Japonia și Italia și am vizitat o mulțime de alte țări unde eram la datorie, înainte de a fi numită în funcția de ambasador în Bulgaria și ambasador nerezident în Moldova, care este primul post de ambasador.

Eforturile de a obține egalitatea de gen și abilitarea femeilor în luarea deciziilor politice în Albania sînt notabile, iar rezultatele sînt tangibile, cu niveluri ridicate de reprezentare a femeilor în funcțiile de vîrf ale guvernului și ale serviciului public. Acest lucru se reflectă și în diplomație, unde există un număr mare de femei diplomate în posturi înalte în cadrul Ministerului și peste 25% dintre ambasadorii și șefii de misiune albanezi din întreaga lume sînt femei. Acesta este un rezultat incredibil, avînd în vedere că pînă în anii 90 nu existau femei diplomate în Ministerul Afacerilor Externe. În acest sens, am urmat un upgrade de carieră strict ca la carte.

Aș dori să subliniez că Albania este o republică parlamentară seculară, în conformitate cu o tradiție puternică care își are originile încă din secolul al XIX-lea, cînd mulți lideri naționaliști credeau într-o identitate nereligioasă, pan-albaneză, garantînd în același timp libertatea religioasă. Constituția recunoaște egalitatea comunităților religioase, dintre care comunitatea musulmană este în prezent cea mai mare. Climatul religios al Albaniei este remarcabil de tolerant. Amestecul de religii este rezumat de eroul național al Albaniei, Skanderbeg, care s-a născut ortodox, a trăit ca musulman și a murit catolic.

- Sînteți ambasador în Republica Moldova cu reședința la Sofia. Ați vizitat vreodată Chișinăul? Ce impresii v-a lăsat acest oraș?

- Am vizitat Chișinăul de mai multe ori. Prima dată a fost în 2016, într-o vizită de lucru în calitate de director pentru Diaspora în Ministerul Afacerilor Externe albanez. Diaspora moldovenească precum cea albaneză este mare și au fost multe experiențe pe care le-am putut schimba.

Chișinăul este un oraș foarte interesant în care se poate observa o transformare fantastică într-o metropolă europeană în ultimii ani. Cu toate acestea, plimbîndu-vă prin oraș, puteți observa cu ușurință istoria și influențele sale din trecut. Orașul mai păstrează cîteva dintre personajele din vremurile comuniste ușor de recunoscut pentru mine. Sînt foarte impresionată de spațiile verzi minunate și restaurantele minunate. Cramele sale sînt, de asemenea, foarte interesante, iar vizitarea lor este cu adevărat plăcută.

- Ce documente reglementează relațiile albano-moldovenești?

- În acest an, sărbătorim 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, care datează de la 5 decembrie 1992. Nu există probleme deschise între țările noastre. Astfel, relațiile bilaterale sînt dezvoltate la toate nivelurile și domeniile de interes reciproc, precum și în ceea ce privește sprijinirea reciprocă în procesele de integrare regională și europeană a ambelor țări. Ambele părți și-au exprimat bunăvoința de a continua cooperarea în toate domeniile, de a aprofunda dialogul politic, de a căuta noi domenii de cooperare.

Există un cadru legal complet între Albania și Moldova, care constituie o bază bună pentru consolidarea și concretizarea cooperării. Există mai mult de 15 acorduri deja semnate, precum și loc liber pentru îmbogățirea acestuia cu semnarea altor cîteva care sînt în proces.

- Ce proiecte comune avem în sfera comercială, economică și culturală? Care sînt domeniile care ar putea fi consolidate?

- Privind tendința schimburilor comerciale pentru perioada 2017-2021, se observă că există o fluctuație constantă atît la import, cît și la export. Anul 2021 s-a marcat cea mai mare cifră - 841 mii euro (cu +11,7% mai mult decît în 2020) pentru importuri, în timp ce exporturile, în 2021, au atins și o valoare maximă de 406 mii euro (cu +22,2% mai mult decît în 2020). Pe teritoriul Albaniei activează 8 companii cu capital moldovenesc care operează în domeniul activităților imobiliare, informare și comunicare, construcții și altele. De asemenea, în Moldova există 10 companii cu investiții albaneze.

În aceste condiții, revitalizarea cooperării economice ar trebui să rămînă o prioritate în programul politico-diplomatic al ambelor țări, deoarece există un potențial neexploatat. Posibilitatea de a organiza un forum de afaceri și de a oferi sprijin reciproc pentru interacțiunea în afaceri este pe ordinea de zi.

Ar trebui să lucrăm mai mult pentru a identifica asemănările culturale dintre țările noastre, pentru a ne extinde legăturile în diferite forme de cooperare culturală. În acest sens, semnarea unui acord de cooperare în domeniul culturii și evenimentelor pentru a ne prezenta culturile și tradițiile ar ajuta la aflarea mai multor despre moștenirea noastră culturală comună și la creșterea contactelor dintre oameni.

- Albania este oțară candidată la UE din 2014, Moldova a obținut acest statut în 2022. Ce experiență ați dori să ne împărtășiți? Ce recomandări ne puteți oferi și ce greșeli ar trebui să evităm?

- Albania salută faptul că Moldova are ca prioritate integrarea în UE și sîntem foarte încîntați de cea mai recentă realizare a Moldovei: obținerea statutului de țară candidată la UE. În acest context, sîntem gata să împărtășim experiența noastră în domeniul reformei justiției, în urma unei reforme fără precedent și de succes pe care o realizează Albania. Din acest motiv, a avut loc vizita ministrului moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco, în luna mai a acestui an. După cinci ani, avem expertiza, capacitățile și viziunea potrivită. Putem împărtăși lecțiile învățate cu ministrul Litvinenco și cu delegația de parlamentari, judecători, procurori și alți reprezentanți.

Reforma justiției din țara noastră a fost lăudată de factorul internațional, fiind considerată curajoasă și demnă de a fi urmată ca exemplu de alte țări. Unele dintre legile deja adoptate în parlamentul Republicii Moldova se bazează pe experiența Albaniei.

La rîndul nostru, sîntem interesați să primim și experiența Moldovei în ceea ce privește instituirea sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor în atmosferă de gaze cu efect de seră, în condițiile în care, cu asistența UE, Moldova a început procesul de configurare a acestui sistem.

Este foarte important ca țările noastre să lucreze mai mult împreună și să se sprijine reciproc, deoarece au trecut printr-o istorie dureroasă similară și sînt capabile să se înțeleagă mai bine.

- Premierul Albaniei și-a exprimat dezamăgirea față de summitul UE-Balcanii de Vest, sugerînd că „probabil în secolul următor Albania va deveni membră a UE...” Ce cred albanezii despre asta? Ce așteptări, dispoziții și concluzii au oamenii pe acest drum european anevoios?

- Prima Conferință interguvernamentală pentru Albania, care deschide calea pentru aderarea sa la Uniunea Europeană, a fost deschisă la Bruxelles, în iulie anul trecut, după mai bine de doi ani de impas. A fost o zi istorică atît pentru UE, cît și pentru Albania. Aceasta înseamnă că munca pentru visul european tocmai a început. Conferința marchează o piatră de hotar și deschide un nou capitol între relațiile dintre Albania și Uniunea Europeană. Evident, nu putem stabili o dată pentru aderare, dar vom munci din greu pentru a finaliza reformele și a le livra. Pe de altă parte, ne așteptăm ca și țările Uniunii Europene să își îndeplinească și să își mențină promisiunile privind extinderea. Țările din Balcanii de Vest se află chiar în inima Europei și nu ar trebui considerate în afara acesteia. Sîntem convinși că UE are nevoie de Albania la fel de mult pe cît Albania are nevoie de UE. sîntem mai puternici împreună.

- În Balcani, oamenii sînt pe cît de apropiați ca mentalitate, pe atît de distanți. Cum credeți, care sînt punctele comune pentru moldoveni și albanezi?

- Deși trăim în două regiuni diferite, putem distinge multe asemănări între oamenii noștri. Atît albanezii, cît și moldovenii sînt foarte muncitori, foarte deșteptți și frumoși. În Moldova, ca și în Albania, ospitalitatea este foarte apreciată. Ospitalitatea în casa cuiva, în ambele țări, este o normă culturală care se referă nu numai la atitudinea față de vizitatori, ci și la felul în care se comportă gazda. Casa unui albanez este locuința lui Dumnezeu și a oaspetelui. Deci, înainte de a fi casa stăpînului său, este casa oaspetelui său.

De ceva vreme, ne confruntăm cu una dintre cele mai dificile crize din Europa, cînd Rusia a atacat în mod nejustificat Ucraina, încălcînd normele care reglementează ordinea internațională. În aceste circumstanțe triste, am fost martori la răspunsul umanitar al Moldovei prin care sprijină refugiații ucraineni. Moldovenii și-au deschis casele, primăriile și centrele pentru copii pentru a-și susține „frații și surorile”, așa cum îi numesc pe vecinii ucraineni, cu generozitate și dragoste fără precedent. Albanezii au făcut același lucru în timpul războiului din Balcani, cînd kosovarii au fost nevoiți să-și părăsească țara în 1999.

Ceea ce m-a impresionat, de asemenea, este populația relativ tînără din Albania și Moldova, precum și o mare diasporă a ambelor țări.

- Albania a fost cîndva considerată cea mai săracă țară din Europa. Cu toate acestea, compatrioții noștri care vizitează țara dumneavoastră notează că în ultimii ani a avut loc un salt brusc – în sectorul construcțiilor, în sectorul turismului... Ce a dus la aceste schimbări?

- Sînt bucuroasă să confirm că Albania, un stat anteriorizolat, centralizat, este acum o țară în curs de dezvoltare cu o economie de piață deschisă modernă, care se îmbunătățește continuu. Această transformare a fost evident o provocare, ținînd cont de faptul că Albania trece printr-o recuperare după cutremurul devastator prin care a trecut în noiembrie 2019, pandemia care a urmat și criza actuală cauzată de războiul din Ucraina.

Au fost implementate reforme structurale importante pentru a sprijini o creștere echitabilă, creșterea productivității și competitivității economiei, a crea mai multe locuri de muncă și pentru a îmbunătăți guvernanța și furnizarea de servicii publice. Pentru a realiza acest lucru, am acordat o importanță adecvată și conectivității regionale îmbunătățite și accesului la piețele regionale și globale.

Cu toate acestea, Albania are potențialul de a realiza din ce în ce maimulte investiții străine directe, care vor fi esențiale pentru accelerarea creșterii durabile în această perioadă. Obiectivul nostru de integrare europeană a fost o motivație pentru transformarea Albaniei în ultimele decenii.

- Albania a devenit o destinație turistică destul de populară în ultima vreme. Cum atrage țara d-stră turiști?

- Albania a înregistrat un total de 3 milioane de turiști în 2020, ocupînd locul 56 în lume în termeni absoluți. În 2022, acest număr a fost atins doar în timpul verii, excluzînd vizitatorii din Kosovo, care ar crește și mai mult cifra. Considerăm turismul ca economie, angajare și, bineînțeles, integrare. Cu cît vin mai mulți turiști în țara noastră, cu atît vom avea mai mulți oameni în afara țării noastre, care vor spune adevărul despre Albania, care a suferit și continuă să sufere de stereotipuri și percepții create fără să știe de la sine.

Combinația de fapte istorice, plaje, cultură, mîncare tradițională și moneda, fac din Albania cel mai atractiv loc turistic de vizitat. Formalitățile de intrare în țară sînt simple, iar străinii se pot plimba în libertate prin una dintre destinațiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Este o alegere excelentă atît pentru turiștii care călătoresc cu buget redus, cît și pentru cei care doresc să se răsfețe în stațiuni de lux.

Între timp, activitățile recreative în aer liber sînt accesibile pentru orice buget. Drumeții, alpinism, parapantă, ccufundare subacvatică, vîslire, canotaj, ciclism montan, călărie și excursii off-road sînt cele mai atrăgătoare activități pe care le puteți face în aer liber în Albania. Turismul cultural oferă perspective bune, avînd în vedere trecutul antic al Albaniei și existența unui număr mare de centre și situri arheologice, castele și fortărețe și diverse obiecte istorice, culturale și religioase.

- Bogatul patrimoniu cultural-istoric al Albaniei și tradițiile populare vibrante sînt, fără îndoială, una dintre cele mai mari comori ale sale. Care dintre ele vă aduc sentimentul de mîndrie și pe care reușiți, fiind acreditat prin cumul, să le demonstrați moldovenilor?

- S-a subliniat adesea că Albania reprezintă peisajul întregii Europe în miniatură. Aproape la fiecare 50 de km peisajul se schimbă radical, amintind de pădurile de mesteacăn scandinave, pîraiele și rîurile, munții din nordul Europei sau golfurile din Marea Mediterană; un cocktail vibrant de influențe arhitecturale din Europa de Vest și Orientul Mijlociu; ruine arheologice de la iliri, romani și greci.

Pe lîngă siturile vizibile Butrint, Gjirokastra, Berat, Rrajca (rîul Gashi) și Lacul Ohrid, UNESCO a proclamat, la 25 noiembrie 2005, și cîntul polifonic albanez ca moștenire imaterială a umanității, moștenitor al celui mai longeviv și minunat oral și mai ales tradiţiile corale ale întregii zone balcanice.

În sfîrșit, există numeroase itinerarii oficiale ale turismului albanez care includ trasee care, pornind de la Tirana, leagă siturile UNESCO și alte situri încă nemenționate, inclusiv cîteva etape ale unor evenimente legate de tradiția albaneză.

Albanezii acordă o mare valoare familiilor și moștenirii lor etnice. De fapt, ei onorează un cod tradițional numit besa, care se traduce prin „ține promisiunea”. Se crede cu tărie că respectarea besa, care include onoarea familiei și ospitalitatea, este fundamentul unei vieți de succes.

Mi-aș dori foarte mult să prezint în curînd publicului moldovenesc toate aceste frumuseți și trăsături.

- Cum poate un cetățean al Moldovei să vă viziteze țara? Din cîte știm, nu este necesară viza. Există vreo intenție de a lansa un zbor direct către Tirana?

- Din păcate, cooperarea în domeniul turismului între țările noastre nu este foarte bine dezvoltată. Dar, da. Nu este nevoie de viză pentru a călători în Albania ca turist. În următoarea mea vizită în Moldova, intenționez să țin întîlniri cu asociația touroperatorilor și autorităților aeroportului din Chișinău pentru a delibera noi modalități de creștere a colaborării noastre.

Creșterea cooperării în domeniul eno-gastronomiei, în condițiile în care atît Albania, cît și Moldova au multe de oferit una alteia, dar și cetățenilor lor ar putea deveni o prioritate. Mai mult, o linie de zbor direct Chișinău-Tirana și invers, în timpul sezonului estival, ar atrage turiștii moldoveni pe minunata coastă albaneză.

- Cultura, arta nu cunoaște limite. Cum reușește Albania, în aceste condiții dificile, să combată rusofobia, „abolirea culturii”? V-a afectat această problemă țara?

- Cu siguranță, a existat o abordare a influenței ruse asupra țărilor din Balcanii de Vest și Albania nu este imună față de o asemenea influență. Rusia nu este o țară fană a UE și NATO și, firește, nu poate favoriza progresul european al Balcanilor de Vest. Acest lucru este pe larg cunoscut. Agenda națională a Albaniei are ca nucleu să se alăture familiei europene. Ori de cîte ori această agendă este încălcată, de atîtea ori cine nu este un fan al Europei, al UE și al integrării europene a Albaniei, vede fără îndoială o oportunitate de a interveni prin știri false și dezinformare încercînd să „divide et impera” (trad. divizeze și să cucerească) societatea.

Și pentru că nu putem fi imuni la dezinformare și la interferența străină, am luat măsurile noastre pentru a minimiza o astfel de influență. În cadrul desfășurării alegerilor generale din 2021, parlamentul albanez a aprobat Rezoluția „Cu privire la amestecul străin în procesele electorale și dezinformarea în procesele democratice naționale”. De asemenea, sînt luate măsuri pentru a opri finanțările rusești ale instituțiilor media și ale ONG-urilor. Condamnăm cu fermitate războiul neprovocat și nejustificat din Ucraina și facem toate eforturile pentru a transmite pe bună dreptate opiniei noastre publice intențiile Rusiei de a submina democrațiile.

- Ce loc ocupă Moldova în fluxul total de turiști din țările CSI față de anii precedenți?

- Numărul de turiști care au venit din Moldova din ianuarie pînă în august 2022 a fost de 3364. Aceasta poate părea o pondere mare în numărul total de turiști care vizitează Albania, dar conform statisticilor a crescut considerabil și acesta este un fapt pozitiv. Înseamnă că au fost mai multe întîlniri între albanezi și moldoveni, mai multă socializare și schimburi în slujba cunoașterii mai bune și a păcii.

- Este planificată deschiderea Ambasadei Albaniei la Chișinău?

- Nu există o decizie actuală a guvernului albanez de a deschide o ambasadă în Moldova. Poate fi luată în considerare deschiderea unui consulat onorific, care ar ajuta Ambasada nerezidentă din Sofia să își îndeplinească responsabilitățile, precum și să ofere sprijin în intensificarea relațiilor bilaterale.

- Cum se pregătește Albania de iarnă, în condițiile crizei gazelor?

- Într-adevăr, vorbim despre o iarnă grea din punct de vedere economic și energetic. O iarnă cu care se vor confrunta țările dezvoltate și, fără îndoială, Albania îi va face față nu atît de ușor. În timp ce pandemia bate în retragere, iar consecințele economice și sociale au început să se redreseze, o nouă criză a lovit economiile țărilor noastre ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina, care s-a reflectat rapid și a fost asociat cu criza energetică, (petrol, gaz, electricitate), deconectarea lanțului de aprovizionare cu materii prime, criza securității alimentare, creșterea prețurilor și inflația. Aceste fenomene avansează pe măsură ce războiul continuă.

Guvernul albanez a reacționat, aprobînd un nou pachet cu obiective și scopuri clare, care are la bază rezistența socială la consecințele crizei energetice globale, precum și a războiului din Ucraina, asupra prețurilor și inflației. Pînă acum, Albania a avut cea mai mică creștere a prețurilor și a inflației din regiune. Cu o serie de măsuri concrete cu acțiune imediată, pachetul compensează creșterea prețurilor de consum pentru pensionari pe categorii definite, familii aflate în schema de asistență financiară, persoane cu dizabilități; oferă sprijin fermierilor și întreprinderilor mici și oferă suport privind prețul energiei pentru consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În ciuda măsurilor deja luate, nu este ușor să rezolvi de unul singur această criză. Pentru a depăși astfel de provocări, solidaritatea este necesară și sperăm foarte mult să fim împreună cu UE și țările partenere pentru a face față cu succes acesteia.