X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Alexandru Bunescu: Moldova are șansa să-și întoarcă proprietățile din Ucraina

19 mar. 2021,, 18:00   Interviuri
10534 1

Moldova are semnate cu Ucraina numeroase acorduri bilaterale, inclusiv care țin de recunoașterea proprietăților moldovenești pe teritoriul țării vecine. Acestea se află pe întreaga coastă a regiunii Odessa, precum și în regiunile Cernăuți și Lvov. Pentru comparație: numai în orășelul Sergheevca 80% din numărul total de obiecte au fost construite de partea moldovenească, multe dintre acestea și azi se află în centrul unor litigii .

Evident, problema recunoașterii reciproce a proprietăților Moldovei pe teritoriul Ucrainei trebuie examinată în mod complex. Această problemă a fost abordată de președinta Maia Sandu în timpul întrevederii sale din 12 ianuarie cu omologul ei ucrainean la Kyiv. Totalurile întrevederii bilaterale au clarificat: la Kyiv și la Chișinău există voință politică pentru ca chestiunea proprietăților să nu mai fie una problematică. Mai departe este competența guvernelor și a experților. Ce trebuie să întreprindă autoritățile moldovenești în primul rînd? Și are oare Moldova șansa să-și întoarcă barem o parte din proprietățile aflate altă dată peste hotare și acum pierdute? Despre aceasta – în interviul nostru cu Alexandru Bunescu, fostul șef al ÎS «Medisan».

În presa ucraineană au fost expuse diverse puncte de vedere asupra problemei proprietății publice a Moldovei în Ucraina. Există și următorul: tot ce se află pe teritoriul Ucrainei trebuie să aparțină ucrainenilor. Mai ales dacă Moldova ani în șir nu s-a îngrijit în ce stare se află activele sale în aceeași regiune Odessa. Deci, cine este totuși proprietarul?

Toate proprietățile publice ale Moldovei peste hotare formează un patrimoniu, bazele căruia au fost puse de prin anii 1967-69 , pe banii RSSM. Generația noastră are obligația cel puțin să păstreze acest patrimoniu, pentru a-l transmite apoi generațiilor viitoare. Pe coasta odessită, în orășelele Sergheevca, Coblevo, Zatoca, practic toate instituțiile sanatorial-balneare au fost construite pe banii RSSM. Ucraina, în aceste scopuri a alocat un teritoriu vast. Atrag atenția: există un document — «Actul de Stat privind dreptul de utilizare a terenului », — în care negru pe alb este scris, că în raionul Șabola (în prezent – orășelul Sergheevca) se transmit Administrației stațiunii «Sergheevca» a RSSM, 631 hectare de teren în folosință gratuită, fără termen. Același document spune, că terenul este transmis pentru construirea facilităților stațiunii. Chiar și clădirea administrației publice locale din Sergheevca este construită din piatra adusă din preajma Chișinăului.

În a.1967 prin dispoziția Consiliului de miniștri al RSSM, a fost creată Administrația stațiunii «Sergheevca» în cadrul Departamentului administrativ al Consiliului de miniștri al RSSM. Acesteia i-au fost atribuite funcțiile de dezvoltator, manager al teritoriului stațiunii și autoritate coordonatoare. Eu dispun de fotografia documentului, din care este clar ce dotări suplimentare a alocat fiecare minister al RCCM în scopul dezvoltării stațiunii Sergheevca, în construcția și dezvoltarea unor obiective concrete ale stațiunii. Conform numai acestui document, în a.1980 RSS Moldovenească suplimentar a alocat 95 mln. ruble pentru construirea instituțiilor sanatorial-balneare, a taberelor de pionieri, a obiectelor de menire social-culturală și de trai. Adică, toate ministerele RSSM au avut propriile obiecte sanatorial-balneare, finanțate din bugetul moldovenesc. Către începutul anilor 1970 stațiunea Sergheevca devenise principala și unica stațiune a Moldovei pe litoral. Așa că în problema recunoașterii dreptului de proprietate a Moldovei în acest caz în general nu pot exista careva dubii.


Am certitudinea, că în arhivele noastre există multe informații importante privind aceste obiecte, dar care au fost uitate în acești 30 de ani. Este cel puțin straniu de ce de la formarea Moldovei ca stat independent această chestiune nu a fost inclusă în agenda nimănui.

De ce, cum credeți?

Am menționat că pe timpuri a fost instituită Administrația stațiunii «Sergheevca». Astfel, această administrație era subordonată Departamentului administrativ al Consiliului de miniștri al RSS Moldovenești, în prezent – Cancelaria de stat a Republicii Moldova. Presupun că în zorii independenței toți erau preocupați de problemele identitare, lingvistice. Această administrație pur și simplu a dispărut. Eu nu pot găsi măcar un document cu privire la lichidarea Administrației stațiunii Sergheevca. Există documentul prin care ea a fost creată, după care… - nimic clar... Am certitudinea, că în Arhiva națională și în cea a cancelariei de stat se păstrează documente foarte interesante cu privire la toate proprietățile publice, majoritatea cărora în mod criminal a fost capturată de persoane terțe.

— Dvs. ați condus ÎS «Medisan», oare fiind șeful întreprinderii de profil chiar nu ați avut acces la informația privind proprietățile publice de peste hotare?

Pentru început, să clarificăm ce este întreprinderea de stat «Medisan». Ea are în subordine două filiale - «Moldova» la Truscaveț și «Sănătate» la Sergheevca.

—Da celelalte proprietăți publice erau în jurisdicția cui?

Pentru a vedea întregul tablou, trebuie să cunoaștem izvoarele. Cum am mai spus, la vrena sa guvernul moldovenesc a obținut alocarea teritoriului în folosință gratuită și, pentru că la acea vreme existau cererile diverselor întreprinderi, ministere și departamente cum că angajații lor au nevoie de tratament, a creat instituția responsabilă de construirea și administrarea acestei gospodării sanatorial-balneare. Acum 30 de ani, această ață s-a rupt. Ordinul a fost dat, banii au fost alocați, sanatoriile au fost construite în toată Sergheevca, Coblevo, Zatoca, alte localități, reieșind din cereri și necesități. A fost dezvoltată și infrastructura. Însă la un moment dat, Administrația stațiunii Sergheevca - coordonatorul acestei gospodării, care teoretic trebuie să dețină toată documentația tehnică, evidența contabilă privind construirea, gestionarea, popularea, angajarea etc. - a căzut din acest sistem. Unde a dispărut ea și în baza cărei decizii – nu se știe. De facto, această administrație nu există. Respectiv, bazele de odihnă, sanatoriile, alte construcții au ajuns în subordonare directă celor, care le-au construit. Dar în procesul formării Moldovei independente multe ministere și departamente au fost desființate, reorganizate. Ca urmare, s-au găsit persoane care au profitat de faptul că aceste active au rămas a nimănui.

Efectiv, cîte active mai are azi Moldova peste hotare, asupra cărora dreptul de proprietate al țării noastre este incontestabil? Cîte proprietăți publice au fost pierdute irecuperabil? Cîte se află în litigii?

Tot ce putem vedea periodic în mass-media reprezintă doar cazuri unice , informații dispersate. Acolo ceva a dispărut, dincolo ceva a ars, ceva a fost deja comercializat. Dar o imagine generală, întreagă nu există. Informațiile s-au pierdut în diverse puncte.

— Dar chiar dacă activele au rămas ale nimănui, cineva cumva le gestiona, totuși? Ori Moldova chiar deloc nu s-a preocupat de proprietățile sale, deși este vorba despre niște active scumpe?

Cum se vede, la nivel central țara noastră nu a fost interesată de soarta proprietăților sale.

Dar la care nivel a existat un interes?

După ce centrul a fost distrus, lucrurile s-au mutat la nivel local. Fiecare încerca cumva să urmărească sau să piardă, prin viclenie, proprietățile publice aflate în gestiunea sa. Confederația națională a sindicatelor , Ministerul justiției, Ministerul economiei, Ministerul agriculturii, Ministerul sănătății , a transportului etc. – toate aveau propriile sanatorii, baze turistice, tabere de pionieri… Cu mici excepții, mai există încă obiecte gestionate reușit de către departamentele de profil.

În a. 2018 guvernul a decis ca toate întreprinderile, indiferent de profilul lor, să treacă în gestiunea Agenției proprietății publice. Din raportul comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe din 8 noiembrie,2019 vedem că numai în Moldova în a. 2019 în gestiunea APP au fost transmise 440 de obiecte. Nu se cunoaște numărul celor care urmau să fie transmise în a.2020 și 2021. Din 440 de întreprinderi, 212 trebuiau lichidate. Cîteva sute – eliminate din Registru. Nu înseamnă doar o simplă butonare a computerului. Este un volum enorm de muncă administrativă: să efectuezi un audit, să verifici dacă întreprinderea e reală sau nu, dacă poate fi reanimată sau trebuie supusă procedurii de lichidare. S-ar putea ca multe dintre acestea să nu mai existe în realitate – doar pe hîrtie. Toate acestea urmează a fi verificate. Însă vedem, că în a. 2019 din Registru au fost eliminate 212 întreprinderi de stat. Dintre acestea, 207 — pe teritoriul Moldovei.

Cine poate acum confirma ce fel de întreprinderi erau acestea – rentabile sau nerentabile? Puteau ele fi reanimate sau nu? În același raport parlamentar este vorba despre patru întreprinderi care gestionau proprietățile publice pe teritoriului Ucrainei, iar în a.2020 APP indică deja 130 de întreprinderi în Ucraina. Presupun că nici această listă nu este completă. Mai pe scurt, încurcătură totală.

— Ați declarat că pentru o gestionare eficientă acum trebuie să restabilim la cel mai înalt nivel controlul centralizat al acestor active. În acest scop, nu este suficientă Agenția proprietății publice, deja existentă? Cum credeți, atribuțiile ei ar trebui extinse?

Pentru a face ordine în problema proprietăților publice ale Moldovei în Ucraina, trebuie făcută o inventariere a activelor, o descriere a istoriei, de la formarea activelor încoace, pentru fiecare proprietate în parte. Este evident că APP nu se va isprăvi cu această sarcină.

Deoarece pe teritoriul Ucrainei există și active moldovenești de alte tipuri, nu doar sanatorial-balneare. Este un patrimoniu enorm al RSSM, construit de buneii și părinții noștri, pe care noi trebuia să-l preluăm și să-l gestionăm gospodărește, ceea ce, spre regret, nu s-a făcut în acești ani. Iată de ce încă mai înainte eu am propus ca la cel mai înalt nivel să fie instituită o Autoritate specială, prin analogie cu Administrația stațiunii Sergheevca.

Nu-i nevoie să fie desființată APP. Nu are sens nici extinderea atribuțiilor ei. Despre altceva este vorba: aceste atribuții trebuie împărțite în active moldovenești și ucrainene. Adică, trebuie creată o structură nouă, care va activa în paralel cu APP, și care va fi responsabilă de un segment specific – proprietățile publice sanatorial-balneare pe teritoriul Ucrainei, în special. Cu aceasta trebuie să începem.

Obligațiile funcționale ale acestei structuri trebuie să cuprindă: 1) identificarea în arhivele de stat a întregii liste de documente aferente activelor aflate dincolo de hotarele Republicii Moldova; 2) identificarea tuturor litigiilor privind proprietățile moldovenești pe teritoriul Ucrainei și finalizarea lor ulterioară în folosul Moldovei; 3) restabilirea drepturilor de proprietate ale Moldovei asupra activelor care au trecut în posesia ilegală a altor persoane; 4) crearea, în baza ÎS «Medisan», a unei platforme unice pentru gestionarea centralizată a serviciilor sanatorial-balneare în sanatoriile și bazele de odihnă de peste hotare, care vor fi scoase din posesia ilegală a altor persoane. În acest scop, ÎS «Medisan» trebuie trecută în subordinea Autorității în cauză.

— Iar Autoritatea în cauză cui va fi subordonată?

Cum deja am menționat, la etapa actuală a istoriei statelor noastre, între Chișinău și Kyiv a apărut voința politică. Acest fapt necesită accelerarea și realizarea. În opinia mea, președinta Moldovei, aleasă prin voința poporului, trebuie să asigure păstrarea activelor Moldovei, aflate peste hotare. Mai mult ca atît punerea lucrurilor în ordine și protejarea acestor active poate deveni cartea de vizită a Moldovei în Ucraina. Ceea ce, desigur, va restabili respectul față de autoritățile din țara noastră.

De ce anume președinta, și nu guvernul?

Pe parcursul celor 30 de ani guvernul și-a demonstrat totala ineficiență în această problemă. În ciuda faptului, că proprietatea publică era gestionată de un număr mare de ministere și departamente, rezultatul a fost distrugerea și delapidarea proprietăților Moldovei.

— Este clar că pentru crearea unei asemenea structuri naționale va fi nevoie de mijloace suplimentare. Cum vedeți această latură a problemei?

La prima etapă de formare — doi ani — va trebui corectat bugetul public. Dar aceste cheltuieli vor fi nesemnificative comparativ cu valoarea cumulată a activelor, pe care Moldova le poate restabili și restitui.

După această perioadă de trecere, finanțarea structurii în cauză trebuie să se facă prin redirecționarea deducerilor directe din venitul net al ÎS «Medisan». Amintesc, că întreprinderea de stat «Medisan» se află la autogestiune. Plățile anuale la buget constituie 50% din venitul net al ÎS «Medisan». Pe viitor va exista o finanțare directă prin platforma construită în baza ÎS «Medisan». Astfel, Autoritatea națională care va răspunde de proprietățile sanatorial-balneare ale statului va putea în viitor trece la autofinanțare și a deveni nu doar o instituție cu perspective, dar și una generatoare de buget.

Desigur, pentru activitate în această Autoritate va fi necesar de atras diferiți specialiști. Anchetatori, economiști, juriști etc. La fel, va fi nevoie de o permanentă conlucrare cu MAI, MAE, Ministerul justiției, Ministerul economiei, Ministerul sănătății.

Cum apreciați eficiența acțiunilor consulatului moldovenesc din Odessa și a ambasadei Republicii Moldova la Kyiv în această problemă? Poate, diplomații moldoveni nu dispun de instrucțiunii clare, punctuale și complexe, în domeniul dat?

Cred că odată cu apariția unei structuri speciale, patronate de președinte, pentru gestionarea proprietăților sanatorial-balneare ale statului în Ucraina, se va stabili și cea mai scurtă cale de interacțiune cu MAE.

— În a. 2019 guvernul a decis să lichideze «Medisan», iar în a. 2020 – să stopeze lichidarea. În a.2020 Dvs. din nou ați ajuns în fruntea ÎS «Medisan», însă în scurt timp ați părăsit funcția. Care a fost cauza acestei decizii?

Încercările multiple de a lichida ÎS «Medisan» constituie o istorie aparte. Însăși formularea – chipurile, ÎS«Medisan» apriori nu poate fi eficientă, nu rezistă criticilor. Asta chiar dacă, cum am menționat, «Medisan» achită în bugetul public 50% din profitul său net. Spre exemplu, în a. 2018 întreprinderea a încheiat anul financiar cu un profit net de 1 mln. 358 mii lei. Apropo, în timp ce ÎS «Medisan» se afla în proces de lichidare, s-a încercat comercializarea sanatoriului «Moldova» din Truscaveț. Imaginați-vă numai, acest complex sanatorial cu o infrastructură dezvoltată extinsă într-o zonă de parc protejată a fost scos la licitație contra unor copeici. Atunci s-a declanșat un scandal enorm. Astăzi s-a reușit salvarea acestui obiect de pericolul scoaterii lui la mezat.

Dar asta nu înseamnă că pe viitor persoanele interesate nu vor mai întreprinde încercări de a pune mîna pe această proprietate. Iar pentru a nu le permite, este necesar să fie instituit un control asupra executării actelor normative la toate nivelurile, de la un simplu funcționar public până la ministru. În prezent, în sferele înalte nimeni nu duce răspundere pentru neîndeplinirea actelor normative. Plus la toate, se resimte un deficit acut de specialiști. Cadrele existente necesită a reatestare. Acesta este răspunsul la întrebarea de ce am părăsit funcția de șef al ÎS «Medisan».

— Ce îi mai lipsește sistemului de stat al Moldovei, pentru ca ghemul de probleme aferente proprietăților Moldovei în Ucraina să fie descurcat?

Un alt moment important – protocoalele privind recunoașterea drepturilor de proprietate ale Moldovei peste hotare, în Ucraina în particular. Această temă merită un articol aparte. Problema constă în faptul, că pe parcursul celor 30 de ani și partea moldovenească, și cea ucraineană au tot făcut trimitere la protocoalele semnate în diferite perioade. Și în această chestiune trebuie să facem lumină.

— Cum să-i tragem la răspundere pe demnitarii nepăsători, care au admis jefuirea proprietății publice a Moldovei în Ucraina în ultimii 30 de ani? La moment, cine în guvern dispune de această analiză și de aceste atribuții?

Pentru aceste infracțiuni nu trebuie să existe termen de prescripție. Bineînțeles, pentru început este necesar de depistat pe cei care se fac vinovați, așa sau altfel, de delapidarea proprietății publice a Moldovei. Pentru aceasta este nevoie de voință politică, doar așa poate fi odată pentru totdeauna pus punctul în această problemă. Nu exclud, că unora politicieni la Chișinău, dar și la Kyiv, nu le va fi pe plac o asemenea întorsătură. Acum, după resetarea relațiilor moldo-ucrainene la nivel înalt, este timpul de pornit acest proces .

Republica Moldova merită respect. De aceea, dacă acum și președinta, și parlamentul, și guvernul vor întreprinde eforturi comune în vederea păstrării patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, deja peste un an tabloul va fi cu totul altul. În caz contrar, vom fi nevoiți doar să constatăm eșecul complet al Moldovei ca stat independent și autosuficient.

A intervievat Evghenii Ojenov

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?