UNESCO lansează un muzeu virtual al obiectelor de artă furate

O mască ritualică zambiană, un pandantiv din orașul antic Palmyra, o pictură a artistului plastic suedez Anders Zorn se numără printre exponatele muzeului virtual al obiectelor jefuite sau furate ce a fost inaugurat luni de UNESCO în scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la traficul de bunuri culturale.

Această platformă interactivă, proiectată de arhitectul burkinez Francis Kere (cîștigător al Premiului Pritzker în 2022), găzduiește în prezent aproape 250 de obiecte ce oferă o mică perspectivă asupra unei rețele gigantice de trafic care implică cel puțin 57.000 de articole, potrivit Interpol, partener în această inițiativă, transmite agerpres.ro.

„Este un muzeu diferit de oricare altul din lume”, a declarat pentru AFP directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, care a lansat proiectul în 2022. „Prin intermediul acestui spațiu muzeal unic, împărtășim cu cît mai mulți oameni provocările combaterii traficului ilicit de bunuri culturale, un trafic care perturbă amintirile, rupe legăturile dintre generații și împiedică știința”.

Explorînd acest „refugiu digital”, vizitatorii pot descoperi – și chiar examina, datorită modelării 3D – aceste obiecte pierdute, pot retrăi originile și rolul lor (rituri funerare, război, decorațiuni etc.) prin intermediul poveștilor, mărturiilor și fotografiilor însoțitoare.

„Scopul acestui muzeu este de a pune în lumină aceste opere, de a le face vizibile și de a insufla mîndrie populațiilor (…) Fiecare obiect furat poartă cu sine o piesă de identitate, memorie și know-how din comunitățile sale de origine”, subliniază Sunna Altnoder, șefa unității UNESCO de combatere a traficului ilicit.

Se așteaptă ca această colecție inițială să fie completată cu multe alte artefacte furate, odată ce acestea vor fi modelate. Dar, în cele din urmă, UNESCO speră să vadă „Galeria Bunurilor Culturale Furate” golită în favoarea „Camerei Returnărilor și Restituțiilor” vecine, unde vor fi expuse piesele recuperate sau returnate în țările sau comunitățile lor de origine.

„Premisa inițială este (…) că muzeul se va închide pentru că toate obiectele au fost recuperate”, afirmă Sunna Altnoder.

Această inițiativă își propune, de asemenea, să reunească părțile interesate implicate în traficul de bunuri culturale.

„Avem nevoie de o rețea – cu forțe de poliție, sistemul judiciar, piața de artă, statele membre, societatea civilă și comunitățile – pentru a învinge o altă rețea, care este rețeaua criminală”, subliniază Sunna Altnoder.

O activitate criminală puțin cunoscută, avînd ca referință doar baza de date Interpol, traficul ilicit de bunuri culturale cuprinde jaful patrimoniului în zonele de conflict, săpăturile arheologice clandestine și furtul și contrafacerea operelor de artă, mai semnalează AFP.