Ucraina intenționează să elimine limba moldovenească și rusă din lista limbilor minoritare

12 oct. 14:41 Externe

9942 1

Guvernul Ucrainei propune Radei Supreme excluderea limbilor rusă și moldovenească din lista limbilor minoritare, înlocuirea limbii evreiești cu ebraica și adăugarea limbii cehe, care vor beneficia de protecția Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.

După cum transmite Noi.md cu referire la Cotidianul, reprezentantul guvernului în Rada Supremă, Taras Melniciuk, a declarat pe Telegram că a fost aprobat proiectul de lege „Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare”.

Proiectul de lege propune actualizarea listei limbilor care beneficiază de regimul special de sprijin și protecție prevăzut de Carta Europeană.

Se propune ca în Ucraina prevederile Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare să se aplice limbilor belarusă, bulgară, gagauză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.

Astfel, din listă se propune excluderea limbilor rusă și moldovenească, înlocuirea limbii evreiești cu ebraica și adăugarea limbii cehe.

Amintim că, în 2024, 78% dintre respondenți au declarat că limba lor maternă este ucraineana. În 2017, procentul era de 68%, în 2015 – 60%, iar în 2006 – 52%.

Totodată, în 2024, 95% dintre participanții la sondaj s-au identificat ca etnici ucraineni, iar 2% – ca etnici ruși. Până la începutul războiului, în 2021, 87% se considerau ucraineni, iar 9% – ruși.

107

Comentariile (1)

Adăuga comentariu

+12999

Karl_ 12 oct. 16:36

+7 -3

În noua lume a „democrațiilor care luptă eroic pentru valori europene”, primul pas, se pare, este întotdeauna interzicerea limbilor care nu convin momentului politic. Nimic nu reflectă mai bine spiritul „Europei unite” decât zelul birocratic cu care se decide, peste noapte, ce limbi mai au dreptul să existe și care trebuie șterse discret, cu un corector legislativ. Desigur, în ceea ce privește „limba moldovenească”, Ucraina a făcut o descoperire epocală: ea nu există. Felicitări! A fost nevoie doar de un război, o traducere nouă a Cartei Europene și câteva paragrafe rescrise pentru a ajunge la ceea ce manualele ideologice de la Chișinău repetă de ani buni. Un progres istoric, fără îndoială. Dar poate ar fi bine să recunoaștem un adevăr simplu: valorile europene nu au nicio legătură cu poporul moldovenesc, cu limba lui și cu realitatea noastră de zi cu zi. Pentru Bruxelles, ele înseamnă tabele, rapoarte, recomandări și directive – nu oameni, sate, sau comunități care încă mai vorbesc o limbă moștenită, nu învățată din manualele „corecte politic”. Aceleași „valori” care pretind diversitate, toleranță și respect cultural devin brusc selective atunci când e vorba de identitatea noastră. În fața microfonului european, se vorbește despre pluralism și incluziune; dar în spatele ușilor de la ministere se trasează cu rigla ce popoare mai merită protecție și ce limbi trebuie „armonizate” pentru a nu deranja vecinii mari. Republica Moldova se întreabă, cu toată modestia: dacă „valorile europene” înseamnă să-ți renegezi rădăcinile, să-ți redenumești limba după cum dictează geopolitica și să taci pentru a nu supăra sponsorii, atunci poate că aceste valori nu sunt chiar universale. Poate sunt doar pentru cei care vorbesc „limba potrivită”, la propriu și la figurat. Și așa ajungem, ironic, în Europa care se laudă cu diversitate culturală și lingvistică, dar care nu tolerează decât diversitatea cu aprobare prealabilă. Unde minoritățile sunt lăudate în comunicate de presă, dar uitate în realitate. Unde protecția limbilor se face prin ștergerea lor din lege, iar respectul se măsoară în decibeli, nu în fapte. Dacă aceasta este noua definiție a „valorilor europene”, atunci să ni se spună deschis: nu e vorba despre oameni, identitate sau cultură – e vorba despre putere, imagine și control. Restul sunt doar traduceri frumoase în toate limbile care mai au voie să existe.

răspunde