În ultimii 15.000 de ani, un gheţar aflat în nord-vestul platoului tibetan, în China, a conservat mai multe tipuri de virusuri, unele dintre ele necunoscute pentru ştiinţă, conform unui material publicat joi de Live Science, citat de Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au descoperit nu mai puţin de 28 de noi grupuri de virusuri după ce au analizat două mostre de gheaţă extrase din gheţar. Studierea acestor virusuri îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă ce tipuri de virusuri au proliferat în diferite condiţii de climă şi de mediu, de-a lungul timpului, conform unui studiu care nu a fost încă verificat în regim peer-review şi a fost postat în arhiva bioRxiv la 7 ianuarie.
„În cel mai nefericit scenariu, această gheaţă se va topi iar virusurile vor fi eliberate din nou. Dacă acest lucru se întîmplă, este mai bine să ştim cît mai multe despre aceste virusuri”, afirmă cercetătorii.
Studierea microbilor păstraţi în gheaţă poate fi o provocare pentru ştiinţă pentru că este extrem de uşor să contaminăm mostrele extrase din gheaţă cu bacterii moderne. Din această cauză, cercetătorii au creat un nou protocol pentru astfel de situaţii.
În acest caz, cele două mostre extrase din gheţarul Guliya au fost colectate în anii 1992 şi respectiv 2015, pe cînd nu existau măsuri speciale pentru prevenirea contaminării lor.
În aceste condiţii, exteriorul mostrelor de gheaţă a fost contaminat, dar interiorul lor a rămas neatins. Pentru a ajunge la interiorul mostrelor, cercetătorii au folosit un fierăstrău sterilizat pentru a tăia felii cu grosimea de 0,5 centimetri din stratul exterior de gheaţă. Apoi, ei au spălat mostrele rămase cu etanol şi au topit încă un strat de 0,5 centimetri. În cele din urmă, au îndepărtat încă 0,5 centimetri din mostre prin spălare cu apă sterilă.
Astfel, cercetătorii au ajuns la straturile necontaminate ale mostrelor de gheaţă şi au putut descoperi noile tipuri de organisme virale.
Ei au descoperit în total 33 de grupuri de virusuri în mostrele de gheaţă, dintre care 28 de grupuri necunoscute de ştiinţă: „Microbii din cele două mostre sînt foarte diferiţi între ei, ceea ce înseamnă că trăiau în condiţii foarte diferite de climă în momentul în care au rămas prinşi în gheţar”.
Studierea virusurilor străvechi „deschide o fereastră spre genomurile virale şi ecologia lor şi pune în evidenţă impactul acestora asupra abundenţei de grupuri microbiene”, se mai notează în studiu.
Adăuga comentariu