Rusia răspunde sistemului balistic din România, Anglia a încheiat un acord comercial post-Brexit, iar Trump lansează noi acuzații

Parlamentar rus: Bombardierele Tupolev din Crimeea sînt o reacţie la sistemul balistic din România

Rusia a decis staţionarea bombardierelor atomice Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca reacţie la instalarea de către SUA a sistemului balistic în România, afirmă parlamentarul Viktor Bondarev, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus.

"Instalarea sistemului balistic american în România a fost o provocare majoră, iar, în replică, Ministerul rus al Apărării a luat decizia de a staţiona bombardiere Tupolev Tu-22M23 în Baza aeriană Gvardeiskoie. Această schimbare a modificat drastic echilibrul forţelor în regiune", a declarat Bondarev, citat de agenţiile de presă Tass şi Reuters.

Viktor Bondarev a argumentat că atunci cînd Crimeea era parte a Ucrainei, exista riscul blocării circulaţiei Flotei militare ruse din Marea Neagră. Rusia plătea anual Ucrainei circa 100 de milioane de dolari pentru staţionarea Flotei în Crimeea, "dar exista permanent ameninţarea şantajului de a nu fi prelungit contractul", a spus el.

Marea Britanie a încheiat un acord comercial post-Brexit cu Islanda şi Norvegia

Marea Britanie a încheiat luni cu Islanda şi Norvegia un acord comercial prin care se va permite continuarea schimburilor comerciale în cazul în care se va ajunge la un Brexit fără acord, a anunţat secretarul de stat pentru Comerţ Internaţional, Liam Fox, citat de Reuters.

"Am ajuns la un acord cu Islanda şi Norvegia prin care vom putea continua să asigurăm accesul companiilor britanice în Spaţiul Economic European în cazul în care vom părăsi Uniunea Europeană fără un acord", a declarat oficialul britanic. Acordul ar urma să fie definitivat, iar semnarea acestuia va avea loc săptămîna viitoare, mai notează Reuters. Marea Britanie a mai semnat acorduri similare cu Elveţia şi Liechtenstein în februarie.

Cu doar 11 zile înainte de data stabilită iniţial pentru Brexit, Guvernul de la Londra nu a reuşit încă să obţină sprijinul parlamentarilor pentru acordul negociat cu Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a declarat că va încerca să obţină o amînare a ieşirii din UE în cadrul unei întîlniri cu liderii europeni ce va avea loc săptămîna aceasta, însă o astfel de decizie ar trebui să fie aprobată de toate statele-membre.

Donald Trump acuză presa că încearcă să îl condamne pentru atacul armat din Noua Zeelandă

Preşedintele american Donald Trump a acuzat, luni, presa care "promovează ştirile false" că ar fi încercat să îl condamne pentru atacul armat produs vineri la două moschei din Noua Zeelandă, relatează site-ul Politico.eu.

"Presa ştirilor false încearcă să mă condamne pe mine pentru atacul oribil din Noua Zeelandă. Vor trebui să lucreze foarte mult pentru a dovedi acest lucru. Cît de ridicol!" a declarat liderul de la Casa Albă.

Cel puţin 50 de persoane au murit şi alte 20 au fost grav rănite în urma a două incidente armate produse vineri la moscheile Al Noor şi Linwood din Christchurch, Noua Zeelandă.

Suspectul principal, Brenton Tarrant, un australian de 28 de ani, a declarat despre Donald Trump că reprezintă "un simbol al identităţii albe reînnoite".

Europa este îngrijorată în ceea ce priveşte angajamentul SUA faţă de NATO

Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a declarat luni că Europa este îngrijorată faţă de angajamentul Statelor Unite privind NATO, criticînd politicile preşedintelui american Donald Trump în ceea ce priveşte alianţa militară, relatează site-ul agenţiei Reuters.

"Europenii sînt îngrijoraţi de următorul lucru: va fi angajamentul Statelor Unite permanent?", a declarat Parly în timpul unui eveniment la Washington.

"Alianţa ar trebui să fie necondiţionată, altfel nu mai este o alianţă. Cauza solidarităţii NATO se numeşte Articolul 5, nu articolul F-35", a adăugat aceasta, făcînd referire la avioanele de vînătoare Lockheed-Martin F-35.

În luna decembrie, secretarul Apărării, Jim Mattis, a anunţat că se retrage din funcţie. Mattis, care era privit ca o prezenţă încurajatoare de către aliaţii europeni, a menţionat alianţa de două ori în scrisoarea în care şi-a anunţat demisia.