Eurodeputații au aprobat marți reforma europeană a drepturilor de autor, un text foarte așteptat de mass-media și de lumea culturală dar intens criticat de marile platformele americane și de partizanii libertății internetului.
Statele membre, care trebuie să-și dea și ele acordul definitiv pentru reformă, vor avea la dispoziție doi ani pentru transpunerea textului în dreptul național după publicarea în monitorul oficial al UE. Prin urmare, textul nu ar urma să poată fi aplicat decît în 2021.
Prima reacție a Google: noua legislație va crea nesiguranță legislativă și va afecta economia digitală și creativă
Prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016, această reformă a fost votată de 348 de deputați, în timp ce 274 au votat împotrivă și 36 s-au abținut.
Reforma a fost subiectul unui lobby fără precedent din partea partizanilor săi și a adversarilor, mobilizați pînă în ultima zi. Versiunile discutate din toamna lui 2018 au continuat să stîrnească dispute în special cu două articole 11 și 13. Primul, referitor la așa-numita "taxă pe link", impune marilor platforme de tip Google sau Facebook să plătească editorilor de presă pentru linkurile către ele, în timp ce art. 13 se referă la obligația platformelor de a verifica faptul că drepturile de autor nu sînt încălcate prin conținutul încărcat pe acele platforme de către utilizatori.
Textul urmărește adaptarea la epoca digitală a legislației europene privind drepturile de autor, care data din 2001, o epocă în care YouTube, deținut de Google, nu exista.
"Obiectivul este să permită presei și artiștilor să primească o parte din veniturile generate de difuzarea producțiilor și operelor lor pe internet", au explicat peste 170 de personalități, printre care DJ David Guetta sau cîntăreața Louane, într-un editorial publicat de săptămînalul francez JDD.
Partizanii reformei car ca giganții americani ai Internetului precum Google și Facebook, care profită de publicitatea generată de operele pe care le găzduiesc, să plătească mai corect muzicienii, cineaștii, fotografii, editorii sau ziariștii.
În cealaltă tabără, giganții din Silicon Valley, dar și partizanii libertății internetului, se tem de restrîngerea acestui canal de difuzare.
Sîmbătă au avut loc manifestații în întreaga Europă, la apelul "Save the internet", un colectiv pe care Google afirmă că nu îl finanțează și care este mobilizat de mai multe luni în apărarea "schimbului liber de opinii pe internet".
Adăuga comentariu