Prin aventurile sale la graniță, Armenia încearcă să rezolve criza politică internă. Opinie

Prin aventurile sale, asemenea celei care a avut loc la granița armeano-azeră pe 16 noiembrie, conducerea militaro-politică a Armeniei încearcă să rezolve criza politică internă, demonstrînd în același timp dezinteresul față de asigurarea păcii și securității în regiune, precum și refuză să delimiteze granițele cu Azerbaidjanul. Pentru a scădea tensiunea, trebuie de început procesul de demarcare realizat în baza principiilor respectării frontierelor recunoscute la nivel internațional.

Această opinie a fost exprimată de Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova, Gudsi Osmanov, răspunzînd la întrebările Noi.md cu privire la creșterea tensiunii în regiune și probabilitatea reluării acțiunilor militare și începutul unor noi confruntări militare în Transcaucazia.

Diplomatul a menționat că unitățile forțelor armate armene au efectuat o provocare bruscă pe 16 noiembrie, ora 11, pe teritoriile Kelbajar și Lacin a frontierei de stat a Azerbaidjanului, cu scopul de a cuceri înălțimile și, astfel, de a cîștiga mai multe poziții avantajoase. Armata azeră au răspuns adecvat provocării militare, iar ofensiva armatei armene a eșuat.

"Ca urmare a provocării militare comise de Armenia la graniță, în timpul acțiunilor militare au fost uciși 7 militari ai armatei azere, iar 10 au fost răniți. Toate acestea sugerează faptul că astfel de aventuri ale părții armene amenință stabilitatea în regiune și sînt orientate spre a împiedica respectarea Declarației trilaterale din 10 noiembrie 2020. În același timp, conducerea azeră și-a declarat în repetate rînduri disponibilitatea de a normaliza relațiile interstatale cu Armenia. O altă alternativă nu există. Conducerea armeană, spre binele poporului său, ar trebui să înțeleagă că este nevoie de împăcare, precum și de respect reciproc și recunoașterea suveranității, integrității teritoriale reciproce în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional", a declarat Gudsi Osmanov.

În opinia sa, cu astfel de aventuri, conducerea militaro-politică a Armeniei încearcă să rezolve criza politică internă, demonstrând în același timp dezinteresul în asigurarea păcii și securității în regiune și, de asemenea, refuză să delimiteze granițele cu Azerbaidjanul. Pentru a scădea tensiunea, este necesar de început procesul de demarcare bazat pe principiile respectării frontierelor recunoscute pe plan internațional.

Răspunzînd la întrebarea cu privire la perspectivele creării "Coridorului Zangezur", care ar trebui să conecteze regiunile de vest ale Azerbaidjanului cu Republica Autonomă Nakhchivan prin teritoriul Armeniei, și nedorința Armeniei de a pune în aplicare acest proiect, Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova a menționat că punerea în aplicare a coridorului Zangezur va deschide noi oportunități economice pentru toate țările din regiune.
"În Declarația trilaterală există o clauză privind deschiderea coridoarelor de transport, iar negocierile pe această temă continuă. Pentru Azerbaidjan, acest lucru înseamnă în primul rînd restabilirea legăturii între partea principală a țării și autonomia Nakhchivan. Pentru Armenia, acest coridor va deschide oportunități economice de tranzit, precum și integrarea în relațiile comerciale și economice cu țările vecine. Azerbaidjanul, îndeplinind prevederile Declarației trilaterale privind deschiderea comunicațiilor de transport în regiune, a început deja restaurarea legăturii rutiere și feroviare pe partea azeră a căii distruse în timpul ocupației armene. Așa cum a spus ministrul nostru de Externe într-un interviu recent acordat unei mass-media străine, sperăm că partea armeană va conștientiza în viitorul apropiat importanța acestei probleme", a subliniat Ambasadorul Azerbaidjanului în Moldova.