NYT: Proiectul lui Elon Musk care reprezintă „o amenințare la adresa astronomiei”

NYT: Proiectul lui Elon Musk care reprezintă „o amenințare la adresa astronomiei”

Savanții reclamă ”o amenințare la adresa astronomiei” din partea sateliților Starlink lansați de SpaceX, în săptămîna în care compania fondată de Elon Musk a lansat în spațiu încă 60 de dispozitive și cere aprobări pentru încă 30.000, arată New York Times.


Mai multe companii și-au arătat intenția de a dezvolta rețele de sateliți care să ofere legături de internet din spațiu, fapt ce i-a determinat pe astronomi să își exprime îngrijorarea în legătură cu impactul pe care dispozitivele îl pot avea asupra telescoapelor de pe pămînt, potrivit Mediafax.


SpaceX a lansat luni dimineață 60 de minisateliți, a doua tranșă din rețeaua Starlink care are ca scop să furnizeze internet la nivel global. Minisateliții, fiecare cu o greutate de aproximativ 260 de kilograme, se vor alătură celor 60 lansați în luna mai.


Proiectul Starlink ar urma să asigure acces nelimitat la internet 


SpaceX, înființată în 2002 de omul de afaceri Elon Musk, a lansat anul acesta proiectul Starlink - o rețea de sateliți de ultimă generație, care ar trebui să le asigure celor de pe Terra acces nelimitat la internet de bandă largă. Compania SpaceX a anunțat că această rețea va fi mărită la 12.000 de sateliți.


Atunci cînd compania SpaceX a lansat prima serie de sateliți, mulți astronomi au fost surprinși să descopere că dispozitivele erau strălucitoare și interferează cu investigațiile oamenilor de știință. De atunci, savanții încearcă să evalueze impactul pe care sateliții de mici dimensiuni îl au asupra vizibilității spațiului cosmic.


SpaceX a anunțat că își dorește să reducă orice urmări secundare pot apărea după lansarea sateliților Starlink, dar proiectele de a amplasa în spațiu noi dispozitive merg mai departe.


Musk a anunțat în luna octombrie, folosind o legătură de internet oferită de Starlink, faptul că va cere permisiunea Comisiei Federale de Comunicații pentru a opera încă 30.000 de sateliți în plus față de cei deja amprobați. Astfel, în jurul Pămîntului ar ajunge să orbiteze de opt ori mai multe dispozitive decît se află acum în total.


James Lowenthal, astronom la Smith College, este unul dintre cei care au observat grupurile de sateliți Starlink traversînd cerul nopții în primăvară: ”Am simțit că viața mea de astronom și de pasionat al cerului nopții nu va mai fi niciodată aceeași”.


Dispozitivele Starlink au ajuns pe orbite îndepărtate de pămînt


Cea mai mare parte a primelor dispozitive Starlink a ajuns acum pe orbite mai îndepărtate de pămînt și nu mai sînt vizibile pentru cei care locuiesc în orașe puternic iluminate. Dar pentru specialiștii care observă cerul nopții din zone ferite de lumină, dispozitivele încă se mai văd. 


Societatea Astronomică Americană (American Astronomical Society) a alcătuit în luna mai un comitet, din care face parte și Lowenthal, cu scopul de a discuta în mod regulat problemele de acest gen cu reprezentanții SpaceX.


SpaceX a colaborat în aceeași direcție și cu National Radio Astronomy Observatory, un centru de cercetare federal care dispune de observatoare în toată lumea.


Totuși discuțiile nu se concentrează asupra modurilor în care poate fi combătută poluarea luminoasă provocată de suprafața reflectorizantă a sateliților. ”Pînă acum, ne-au oferit cu generozitate acces la datele pe care le au, dar nu ne-au făcut nicio promisiune”, a explicat Lowenthal.


O purtătoare de cuvînt din partea SpaceX a afirmat că firma intenționează să vopsească porțiunile dinspre pămînt ale sateliților în negru pentru a le reduce capacitatea de reflexie.


Anthony Tyson, unul dintre astronomii de la University of California, a arătat că este puțin probabil ca vopsirea sateliților să rezolve problemele. Tyson se ocupă și de Large Synoptic Survey, o structură de peste opt metri care va fi construită în Chile pentru a monitoriza cupola cerească în întregime la fiecare trei zile. Proiectul are ca scop investigarea materiei și energiei întunecate ca și cercetarea originilor Căii Lactee. Cum cercetările au ca obiect obiecte cosmice abia vizibile, este posibil să fie afectate de prezența sateliților.


Sateliții Starlink vor fi captați de telescop, chiar și vopsiți


Simulările oferite de specialiști au arătat că sateliții Starlink vor continua să fie captați de telescop chiar și atunci cînd ar fi vopsite în culori închise.


“Chiar e un dezastru”, arată Tyson.


Simulările au fost făcute pe cei 12.000 de sateliți anunțați inițial, iar adăugarea altor 30.000 ar da naștere unor probleme noi.


“Refacem calculele doar ca să ne dăm seama ce se mai poate vedea. Rezultatele sînt înspăimîntătoare, spune Patrick Seitzer, profesor de astronomie la University of Michigan. Savantul a explicat și că în momentele de crepuscul, cînd este cel mai bine să fie observate multe dintre corpurile din sistemul solar, lumina sateliților poate să interfereze în moduri nefericite. Calculele sale au arătat că marile telescoape nu reușesc să evite lumina sateliților în 20% dintre situațiile în care sînt folosite. De multe ori imaginile obținute sînt distruse de interferențele din partea sateliților artificiali.


Jonathan McDowell, unul dintre astronomii de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian Center spune că urmările pot fi chiar și mai grave: “de la un punct, observațiile astronomice de la nivelul solului nici măcar nu mai pot să fie făcute. Nu spun că prin Starlink s-a ajuns în acest punct, dar dacă nu ne punem problema pentru încă un deceniu, o să ajungem acolo. E mai bine să vorbim despre asta acum”.


Discuțiile sînt îngreunate și de faptul că nu există niciun fel de legislație care să stabilească moduri prin care cerul poate fi protejat de poluarea luminoasă. ”Legislația spațială internațională este destul de permisivă”, arată Megan Donahue, astronom la Michigan State University și conducătoarea American Astronomical Society. În timp ce majoritatea astronomilor sînt preocupați de interferențele provocate de unde radio și de deșeuri cosmice, poluarea luminoasă este o problemă din ce în ce mai mare, mai ales că nu există reguli. Asta înseamnă că de aici încolo nu putem să ne bazăm decît pe bunăvoința unor companii ca StarX.


“E, mai degrabă o problemă filosofică, spune Donahue, și se reduce la măsura în care pot să am încredere în bunăvoința corporațiilor ca și la modul în care este deschisă o companie să îi pese de părerea unor persoane care sînt interesate de știință și de astronomie”.


Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load