COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

New York Times a publicat extrase din declarațiile fiscale ale lui Trump

Declarațiile fiscale ale lui Donald Trump, documente pe care președintele american s-a străduit să le țină ascunse încă dinainte de a cîștiga alegerile din 2016, arată un imperiu financiar în declin, evaziune fiscală evidentă dar și datorii cumulate de peste sute de milioane de dolari.

Informațiile vin într-un contrast evident cu imaginea cultivată de Trump despre el însuși – un om de afaceri de succes care știe ce face cînd vine vorba de economie.

În documentele obținute de The New York Times, declarații fiscale pe o perioadă de 20 de ani, se arată că Donald Trump a plătit în primii doi ani ai președinției sale taxe în valoare de 750 de dolari pe an. În 10 din ceilalți 15 ani precedenți, Trump nu a plătit niciun fel de taxe, în mare parte pentru că acesta a raportat pierderi mult mai mari decît profiturile, transmite digi24.ro.

În contextul în care președintele își direcționează eforturile spre noua sa campanie prezidențială prin care speră să fie re-ales pentru un nou mandat, iar toate sondajele arată că este în pericol de a pierde, finanțele sale, deja slăbite de multă vreme, se află sub o presiune masivă. Datoriile de sute de milioane de dolari vor trebui plătite curînd, iar Trump a garantat personal plata lor.

Mai mult, Trump se află într-o bătălie de uzură lungă de decenii cu fiscul american, care pune sub îndoială legitimitatea unei restituiri de impozite de 72,9 milioane de dolari pe care Trump a primit-o după ce a declarat pierderi masive. Un verdict împotriva lui Trump ar putea să îl coste peste 100 de milioane de dolari.


Declarațiile fiscale ale președintelui american arată, astfel, o imagine foarte diferită față de cea pe care a încercat să o cultive și să o „vîndă” publicului american. Rapoartele sale financiare arată un om de afaceri care cîștigă sute de milioane de dolari, însă cu pierderi cronice, pe care apoi le folosește pentru a evita plata impozitelor. Acum, Trump depinde din ce în ce mai mult de profiturile din afacerile care îl plasează într-un evident conflict de interese cu funcția prezidențială.

Practic, Trump se descurcă mult mai bine la a-și cultiva imaginea de om de afaceri de succes, decît la a fi în realitate unul. Participarea sa la show-ul de televiziune „The Apprentice”, cea care i-a și asigurat propulsarea în funcția de președinte și care a i-a și obținut loialitatea de neclintit din partea susținătorilor săi, a fost principalul mod prin care Trump și-a conturat această imagine.

„The Apprentice” i-a adus lui Trump 427,4 de milioane de dolari. Acești bani au fost investiți în mai multe afaceri, majoritatea stațiuni de golf, afaceri care mai degrabă decît să facă profituri au devenit „devoratoare” de bani – banii pe care i-a primit de la tatăl său au finanțat o serie de cheltuieli absurde și inutile care au dus la colapsul său la începutul anilor 1990.

Situația financiară a lui Trump, atunci cînd și-a anunțat candidatura la președinție, dă credibilitate ideii că acesta a candidat doar pentru a își „reanima” numele și capacitatea de a vinde cu ajutorul său.

De-a lungul mandatului său, Trump s-a ferit să își arate declarațiile fiscale, argumentul său fiind acela că acestea nu ar da nicio informație concludentă și că mai importante ar fi declarațiile financiare anuale oficiale pe care trebuie să le facă publice ca președinte. Acestea arată, însă, o imagine inexactă – ele conțin doar veniturile, nu profiturile efective. Astfel, deși președintele american s-a lăudat, în 2018, cu 434,9 milioane în venituri, adevăratul său bilanț fiscal arată pierderi de 47,4 milioane de dolari.

În timp ce Donald Trump se plimba prin țară în 2015, descriindu-se pe sine ca fiind calificat în mod particular pentru a fi președinte pentru că este „foarte bogat” și pentru că „a construit o mare companie de succes”, contabilii săi din New York terminau declarația sa fiscală pe anul 2014. Nu foarte complicat, avînd în vedere că suma pe care trebuia să o plătească în impozite era 0 dolari.

Era vorba de al patrulea an consecutiv în care Trump plătea 0 impozite statului american. Trump a obținut în 2014 venituri de 427 de milioane de dolari din show-ul de televiziune din care a făcut parte. Alte 176,5 milioane au fost obținute prin investiții în două clădiri de birouri de succes. Pierderile sale, însă, au fost incalificabil mai mari – mari și persistente, pierderile din afaceri riscante pe care Trump le-a cumpărat a făcut în așa fel încît veniturile sale să fie neutralizate de pierderi.

Această ecuație este elementul cheie din „alchimia” finanțelor lui Donald Trump – folosindu-se de banii obținuți din celebritatea sa, cumpără companii sau proprietăți cu grad ridicat de risc, investește în ele, după care se folosește de pierderile rezultate pentru a evita plata taxelor – practic, o formă sofisticată de evaziune fiscală.

Statul american pierde 160.000 de dolari în taxe și impozite pentru freza lui Trump și machiajul Ivankăi

Avioane private, conace sau cluburi sociale au fost proprietățile care au avut un rol în transformarea lui Donald Trump într-un brand. Într-un capitol din cartea sa, „The Art of the Deal”, Trump spunea că se bazează pe fanteziile oamenilor care „să creadă că ceva este cel mai mare, cel mai grozav și cel mai spectaculos”, un procedeu pe care îl numea „hiperbolizare sinceră”, o formă „inocentă” de exagerare, dar și foarte eficientă în promovarea numelui său.

Dacă „produsul Trump” este, de fapt, Donald Trump într-o formă exagerată, atunci tot ce alimentează această imagine, inclusiv cheltuielile din afacerile sale pot fi acoperite de impozite neplătite. În acest fel, Trump își continuă viața luxuriantă și opulentă, fără să fie, în realitate un om de afaceri de succes.

Un exemplu poate fi Mar-a-Lago, de ceva vreme reședința permanentă a președintelui american dar și o afacere a acestuia – un club de golf privat prin care Trump își afișează bogăția, dar care are pierderi de sute de milioane de dolari în fiecare an, pierderi care sînt, în esență, suportate de plătitorul de taxe american – 109.433 de dolari au fost cheltuiți pe lenjerii, iar alți 197.829 de dolari pentru amenajarea domeniului. Alți 210.000 de dolari au fost cheltuiți pentru fotografii la numeroasele evenimente de la club, inclusiv o petrecere de Anul Nou găzduită de Trump.

Pierderi nu au fost declarate, însă, doar pentru proprietăți. Alți 70.000 de dolari au fost declarați în cheltuieli ca justificare pentru scutiri de impozite pentru tunsorile și aranjarea părului lui Trump pe perioada show-ului „The Apprentice”. Împreună, nouă firme deținute de Trump au declarat drept costuri de afaceri 95.464 de dolari, bani plătiți hair&make-up artistului preferat al Ivankăi Trump.

Fiscul american permite afaceriștilor să își „neutralizeze” plata impozitelor prin declararea unor cheltuieli drept „uzuale și necesare”, un standard vag definit care este adeseori interpretat în termeni generoși de afaceriști precum Trump.

Examinînd declarațiile fiscale ale Organizației Trump, poate fi observat un tipar bizar: Între 2010 și 2018, Trump a fost scutit de 26 de milioane de dolari în taxe pe baza unor „cheltuieli de consultanță” inexplicabile. În multe dintre cazuri, cheltuielile au reprezentat aproape o cincime din veniturile sale. În Azerbaidjan, Trump a obținut cinci milioane de dolari și a raportat 1,1 milioane ca fiind astfel de cheltuieli. O situație similară a avut loc și în ce privește proprietățile sale din Dubai.

O explicație ar putea fi că Trump își reduce povara fiscală prin angajarea membrilor familiei lui drept consultanți pe care îi „plătește” apoi cu sume exorbitante, raportîndu-i ca fiind contractori independenți. Aranjamentul pare evident, mai ales în contextul în care fiica președintelui a raportat, la momentul angajării sale la Casa Albă în 2017, venituri din consultanță de 747.622 de dolari, exact aceeași sumă obținută de compania lui Trump în deduceri de taxe și impozite de la statul american.

Casa Albă, terenul conflictului de interese dintre afaceristul Trump și președintele Trump

În mai, directorul unui grup comercial care reprezintă o interese financiare turcești i-a scris ministrului american pentru comerț, Wilbur Ross, cerînd sprijin pentru o accentuare a relațiilor comerciale dintre Statele Unite și Turcia. Obiectivul principal era practic „reorientarea lanțului de aprovizionare american și îndepărtarea lui de China”.

Scrisoarea este doar una dintre trei trimise membrilor administrației Trump de Mehmet Ali Yalcindag, președintele consiliului pentru afaceri SUA-Turcia, iar fiecare a fost trimisă în copie și președintelui american. Donald Trump îl cunoștea deja de ceva vreme pe Yalcindag – în 2008, afaceristul turc a ajutat la renegocierea unui contract prin care au fost construite două clădiri de care Trump și-a lipit numele în Istanbul.

În urma acestei afaceri, Trump a obținut 13 milioane de dolari, inclusiv un milion de cînd a devenit președinte, deși asociatul său este acum un lobbyist pentru interesele de afaceri turce. Yalcindag a confirmat că a rămas în „relații amicale” cu președintele american, dar că dialogul care are loc între cei doi se face doar prin „canalele oficiale”.

Dilemele etice create de decizia lui Trump de a rămîne asociat afacerilor și firmelor sale chiar și în mandatul său de la Casa Albă au fost bine documentate. Măsura întrepătrunderii intereselor sale – un președinte cu numeroase legături de afaceri în țară, dar și în mai multe zone geopolitice fierbinți ale lumii – a rămas, însă puțin cunoscută.

Declarațiile fiscale ale președintelui și numeroaselor sale companii arată cîți bani a primit de-a lungul anilor și cît de mult a ajuns să depindă de brand-ul său în feluri care reprezintă conflicte de interese evidente cu funcția prezidențială. Cîștigurile financiare ale lui Trump sînt mult mai mici decît cele reale – proprietățile din Istanbul i-ar fi adus 3,2 milioane de dolari, în timp ce pentru cele din Filipine pentru care i-a fost licențiat numele în urmă cu aproape un deceniu au fost declarați 4,1 milioane de dolari, mai puțin de jumătate decît cei 9,3 milioane de dolari pe care i-a obținut în realitate. În Azerbaidjan, de asemenea, Trump a obținut 5 milioane de dolari, dublu față de cîștigurile raportate în declarațiile sale fiscale.

Conflictele de interese ale președintelui american au fost cele mai bine evidențiate în relație cu afaceriștii turci, acolo unde guvernul autoritar al lui Erdogan nu a ezitat să își folosească influența pe care o avea la Casa Albă a lui Trump pentru a obține avantaje financiare. Atunci cînd relațiile turco-americane s-au răcit, un grup de afaceriști turci au renunțat la a mai participa la o conferință care trebuia să aibă loc la un hotel al lui Trump din Washington; șase luni mai tîrziu, țările își rezolvaseră problemele, iar evenimentul a fost reprogramat, iar printre participanți s-au numărat inclusiv oficiali ai guvernului de la Ankara. Mai mult, compania aeriană Turkish Airlines a ales Clubul Național de Golf Trump ca gazdă pentru un eveniment major.

Proprietățile președintelui american au devenit spații de negociere și de trafic de influență, începînd cu 2015 și continuînd în perioada mandatului său.

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load