Lacul care nu îngheață niciodată și despre care se spune că alungă depresia se află în Cheile Nerei din Munții Aninei.
Situat la o altitudine de 310 m, întrun „crater”, Ochiul Beiului are o adîncime de aproximativ 3.6 m și un diametru total de 15 m.
Apa, de o culoare verde-albastră, nu îngheață nici măcar iarna, datorită izvorului care alimentează lacul în permanență cu apă. Aici își găsesc adăpostul numeroase păsări, iar pe fundul lacului se pot vedea cu ușurință păstrăvi.
Imaginea lacului este una de basm. Apa limpede dă impresia unui mini-ocean static, iar vegetația din jur completează tabloul natural de poveste.
La baza formării acestui lac minunat stau cîteva legende pe care cei din împrejurimi le păstrează cu sfințenie pentru cei curioși care le calcă pragul. Una din legende spune că o fată frumoasă de prin aceste locuri ar fi fost răpită și necinstită de un tînăr turc.
Fata a reușit însă să scape din mîinile tînărului și și-a luat zilele. De amărăciune turcul ar fi plîns atît de mult încît lacrimile sale s-au prefăcut într-un lac.
Așa s-ar fi născut Ochiul Beiului.O altă legendă spune că aceste locuri au fost sub stăpînirea unui pașă aspru care avea un băiat de o frumusețe rară, cu ochi albaștri pătrunzători.
Băiatul mergea des la vînătoare prin împrejurimi și într-o zi a zărit-o pe fiica unui păstor valah, de care s-ar fi îndrăgostit. Acest lucru nu a fost pe placul tatălui său, acesta dînd poruncă ca fata să fie ucisă. Cînd tînărul a aflat de fapta tatălui său, a plîns la căpătîiul fetei, însă în zadar.
Adăuga comentariu