Misteriosul Messi de acum mii de ani, descoperit în Egipt: ”Este o capodoperă unică de inovație”

O statuie veche de 4.500 de ani a unui nobil numit probabil Messi, descoperită în necropola de la Saqqara, este considerată de arheologi o capodoperă inegalabilă și fără egal în arta antică egipteană.

Statuia egipteană antică a unui bărbat pe nume Messi, descoperită în necropola de la Saqqara, este „singurul exemplu cunoscut de acest fel din Vechiul Regat”, scrie Live Science.

Statuia unică, datînd din a cincea dinastie a Egiptului antic și considerată deja „inegalabilă” îl înfățișează stînd în picioare pe un bărbat pe nume Messi, alături de ceea ce pare a fi micuța sa soție și fiica sa și mai mică, care ține o gîscă în mînă, transmite stirileprotv.ro.

Măsurînd puțin peste 103 centimetri înălțime și sculptată în calcar, „cea mai proeminentă figură reprezentată este cea a unui nobil stînd înalt, cu un picior stîng în față, reprezentînd tinerețea, vitalitatea și puterea”, au scris cercetătorii într-un studiu publicat în The Journal of Egyptian Archaeology.

Statuia înfățișează, de asemenea, „o femeie, presupusa sa soție, la o scară mai mică, îngenuncheată și ținîndu-se de piciorul său drept”, iar în spatele piciorului stîng se află „o reprezentare a unei fete, probabil fiica sa”, au scris cercetătorii în studiu. Fata ține o gîscă în mîna stîngă, care „își deschide ciocul într-o reprezentare vizuală a unui clănțănit de gîscă”.

”Am găsit statuia ascunsă sub nisip, iar în apropiere era o ușă falsă inscripționată Messi”

Arheologii au descoperit statuia în 2021 în situl Saqqara, o vastă necropolă unde egiptenii antici își îngropau morții timp de mii de ani. Nu are inscripții, dar pe baza designului său, statuia pare să datezeze din a cincea dinastie (circa 2465 - 2323 î.Hr.), o perioadă în care se construiau piramide în Egipt.

Ultima piramidă regală a fost construită de regele Ahmose I, care a domnit între 1550 și 1525 î.Hr. După aceea, membrii familiei regale egiptene au fost îngropați în Valea Regilor, lîngă antica Tebă.

„Am găsit statuia ascunsă sub nisip, iar în apropiere era o ușă falsă inscripționată cu numele Messi”, a declarat Zahi Hawass, fost ministru al antichităților și autor principal al studiului.

Ușile false se găsesc frecvent în mormintele egiptene, iar egiptenii credeau că spiritul decedatului putea intra și ieși din mormînt prin ele. „Messi” s-ar putea referi la numele nobilului.

Statuia ar putea simboliza „o legătură cu familia, sugerînd că se vor reuni în viața de apoi, așa cum au făcut-o în viață”, a spus Hawass. „Scena care o înfățișează pe fiică cu o gîscă reflectă viața de zi cu zi, îndeplinind o funcție similară cu cea a scenelor văzute de obicei pe pereții mormintelor”, a adăugat Hawass.

”Descoperirea acestei statui este fără egal în domeniul artei egiptene”

În ceea ce privește statura mare a lui Messi în comparație cu femeia și fata, dimensiunea era adesea egală cu importanța în arta egipteană antică. De exemplu, membrii familiei regale și proprietarii de morminte erau adesea reprezentați ca fiind mai mari decît cei din jurul lor.

„Descoperirea acestei statui este fără egal în domeniul artei egiptene”, a declarat Hawass, coautor al studiului împreună cu Sarah Abdoh, șefa Departamentului de Sculptură, Formație Arhitecturală și Restaurare de la Universitatea Benha din Egipt.

Aceasta „se diferențiază de alte statui de familie cunoscute din Vechiul Regat, deoarece toate figurile sînt sculptate în tridimensionalitate completă, cu excepția fiicei, care este prezentată în alt relief”.

„Această alegere artistică izbitoare poziționează statuia ca singurul exemplu cunoscut de acest fel din Vechiul Regat”, a spus Hawass, adăugînd că este neobișnuit ca o statuie egipteană din această perioadă să aibă reprezentarea tridimensională combinată cu o reprezentare în alt relief.

„Prin integrarea a două tradiții sculpturale într-un singur monument, artistul a dat dovadă de un spirit remarcabil de experimentare”, a spus Hawass. „Astfel, această statuie apare ca o capodoperă unică de inovație, remodelînd înțelegerea noastră asupra artei egiptene din Vechiul Regat”.