Meta interzice reclamele politice și sociale în Uniunea Europeană. Experții vin cu o avertizare

Compania Meta, care deține platformele Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp, a blocat începînd cu 7 octombrie difuzarea reclamelor cu conținut politic, electoral sau social pe teritoriul Uniunii Europene.

Decizia vine înainte de intrarea în vigoare, pe 10 octombrie, a noului Regulament european privind transparența și direcționarea reclamelor politice (TTPA).

Regulamentul urmărește creșterea transparenței în publicitatea online și prevenirea dezinformării, dar specialiștii avertizează că efectul ar putea fi invers.

Campaniile vizibile dispar, cele ascunse vor înflori

Potrivit expertului media Dragoș Stanca, măsura va duce la scăderea vizibilității campaniilor civice și politice legitime, dar va stimula apariția comunicării „pe ascuns”.
„Partidele și ONG-urile vor fi nevoite să se bazeze pe influenceri, grupuri de WhatsApp sau Telegram, unde monitorizarea este imposibilă. Regula va deveni: cine păcălește mai eficient”, spune Stanca.

Și Mădălina Voinea, expertă în cercetare digitală la Expert Forum, consideră că interdicția „va alimenta piața neagră a promovării politice”.
„Reclamele oficiale vor dispărea, dar mesajele politice se vor muta pe conturi false, prin influenceri sau campanii mascate. Va fi tot mai greu pentru public să deosebească ce e autentic și ce e manipulare”, explică ea.

Meta și Google se retrag din fața responsabilității

Deși regulamentul UE nu interzice complet publicitatea politică, el impune reguli stricte privind transparența: fiecare reclamă trebuie să indice cine o finanțează, cît costă și cui se adresează. Totodată, este interzisă targetarea bazată pe opinii politice sau religioase.

Pentru a evita sancțiuni de pînă la 6% din cifra de afaceri globală, Meta și Google au preferat să oprească complet astfel de reclame.
„În loc să investească în verificare și etichetare, companiile aleg varianta simplă – să închidă robinetul. Este convenabil pentru ele, dar nociv pentru societate”, spune Voinea.

ONG-urile, primele afectate

Experta atrage atenția că în multe țări europene Facebook și Instagram au devenit principalele spații de comunicare publică, iar interdicția lovește direct în organizațiile civice și campaniile pentru participare democratică.
„Pentru ONG-uri, aceasta este o tăiere masivă de vizibilitate. Dacă nu mai poți promova mesaje despre transparență sau alegeri corecte, practic ești redus la tăcere”, afirmă Voinea.

Algoritmii nu pot distinge între activism și propagandă

Atît Stanca, cît și Voinea semnalează că algoritmii Meta nu pot face diferența între o campanie civică, un apel umanitar sau un mesaj politic.
„Sistemele automate decid arbitrar ce e ‘temă socială’. Chiar și această discuție ar fi blocată dacă ar fi promovată ca postare sponsorizată”, a spus Stanca, subliniind absurditatea situației.

Meta justifică decizia prin „incertitudini juridice”

Compania lui Mark Zuckerberg a declarat că noul regulament european „creează provocări operaționale semnificative și incertitudini juridice”.
„Reclamele personalizate ajută cetățenii să se conecteze la informații relevante despre politicieni și teme de interes public. Noile reglementări ne limitează sever capacitatea de a oferi aceste servicii”, a transmis Meta.

Investigații la nivel european

Între timp, Comisia Europeană investighează Facebook și Instagram pentru posibile eșecuri în combaterea dezinformării în timpul alegerilor europene din 2024. În atenția UE se află și TikTok, acuzată că nu a evaluat corespunzător riscurile legate de integritatea proceselor electorale.

TikTok interzice oficial publicitatea politică plătită, însă Bruxelles-ul suspectează că mesaje cu tentă electorală continuă să circule mascat, prin conținut sponsorizat indirect.

În timp ce Uniunea Europeană încearcă să aducă mai multă transparență în mediul digital, giganții tehnologici aleg calea cea mai simplă – blocarea completă a reclamelor sensibile. Iar rezultatul, spun experții, ar putea fi un spațiu public online mai opac și mai manipulabil ca oricînd.