Rusia nu împărtășește opinia Turciei cu privire la posibilitatea unei soluții militare a conflictului din Nagorno-Karabah, a declarat ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov.
Federația Rusă consideră că reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah trebuie să fie una exclusiv pe cale pașnică și nu împărtășește opiniile Turciei, care nu exclude posibilitatea unei soluții militare a conflictului, transmite sputnik.md.
”Nu putem împărtăși declarațiile că există și că ar putea fi o soluție militară a conflictului. Din păcate, Turcia a reușit acest lucru și a confirmat că va sprijini orice acțiune pe care Azerbaidjanul o va întreprinde pentru a rezolva acest conflict, inclusiv militară", a spus Lavrov în cadrul unui interviu mai multor posturi de radio.
Luptele pe linia de contact din Karabah au început pe 27 septembrie. Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că dezlănțuie ostilități în Karabah raportînd bombardamente de artilerie a așezărilor pașnice ale republicii nerecunoscute, inclusiv a capitalei sale, Stepanakert. Armenia a instituit legea marțială și - pentru prima dată - mobilizarea generală, susținînd că Ankara sprijină activ Baku. Mobilizarea parțială a fost introdusă în Azerbaidjan și în unele locuri - legea marțială.
Liderii Rusiei, Statelor Unite și Franței - țările co-președinte ale Grupului OSCE Minsk din Karabah - au cerut părților opuse să înceteze ostilitățile și să se angajeze să înceapă negocieri fără condiții prealabile. Turcia a declarat că va oferi Azerbaidjanului orice sprijin pe care îl solicită pe fundalul unei alte agravări a situației din Nagorno-Karabakh.
Pe 9 octombrie, miniștrii de Externe ai Azerbaidjanului și Armeniei au ajuns la Moscova la invitația președintelui Federației Ruse, împreună cu omologul lor rus au purtat discuții mai mult de 10 ore. Drept urmare, Erevan și Baku au fost de acord să înceteze focul în Karabah începînd cu amiaza zilei de 10 octombrie, să facă schimb de prizonieri și corpurile neînsuflețite ale celor decedați, de asemenea, să cadă de acord cu detalii specifice a armistițiului. Cu toate acestea, în aceeași zi, părțile au început să se acuze reciproc de încălcarea încetării focului.
Conflictul din Karabah a început în februarie 1988, cînd Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat secesiunea din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabahului și șapte regiuni adiacente. Din 1992, negocierile privind soluționare pașnică a conflictului au fost purtate în cadrul Grupului OSCE Minsk, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, Armenia apără interesele republicii nerecunoscute, deoarece RNK nu este parte la negocieri.
Adăuga comentariu