Există o posibilitate 'deloc neglijabilă' ca lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen să cîştige alegerile prezidenţiale din 2022 din Franţa, semnalează autorii unui studiu publicat miercuri, în care aceştia menţionează şi cauzele care ar putea duce la o victorie a preşedintei Adunării Naţionale (Rassemblement national, fostul Front Naţional): apropierea programatică între dreapta şi extrema dreaptă, 'de-demonizarea ' ex-Frontului Naţional şi o atitudine de detestare la adresa preşedintelui Emmanuel Macron, transmite AFP.
Pentru ca lidera Adunării Naţionale să fie aleasă, conform autorilor studiului Fundaţiei Jean-Jaures, un think tank considerat de stînga, ar trebui ca una din cele trei condiţii menţionate să fie îndeplinită: 'electoratul dreptei moderate să se raporteze masiv la aceasta, ca ea să fie suficient de 'de-demonizată' pentru a-i împinge la absenteism pe alegătorii candidaţilor eliminaţi din primul tur de scrutin şi ca Emmanuel Macron să devină la fel de dezgustător ca Marina Le Pen'.
Cu toate că autorii studiului resping ipoteza unei 'mari convergenţe a extremelor' între electoratul Marinei Le Pen şi cel al lui Jean-Luc Melenchon (extrema stîngă), din cauza poziţiilor 'profund diferite' în probleme culturale şi economice, ei constată o 'convergenţă programatică incontestabilă' între Republicanii (Les Republicains, LR, dreapta) şi Adunarea Naţională.
Distanţa între simpatizanţii dreptei şi cei ai extremei drepte 's-a redus considerabil' în probleme legate de islam, dar şi de autoritate, la fel ca şi în chestiunea restabilirii pedepsei cu moartea.
Totuşi, pe plan economic, electoratul de dreapta se dovedeşte a fi 'mult mai liberal' decît cel de extremă dreapta, chiar dacă se observă o convergenţă asupra ideii că sînt prea mulţi asistaţi în Franţa.
În privinţa provocărilor culturale şi de imigraţie, distanţa dintre cele două electorate se reduce constant din 2017 prin ''migrarea'' unei părţi a electoratului de dreapta a lui Emmanuel Macron, ceea ce lasă un electorat mai puţin centrist Republicanilor şi, prin urmare, mai permeabil la ideile Adunării Naţionale.
Convergenţa programatică nu se reflectă decît în 'mod imperfect' la nivelul electoratului, care se apropie în probleme culturale, dar rămîne îndepărtat cu privire la economie.
Studiul concluzionează că, dacă în prezent electoratele de dreapta şi extrema dreaptă rămîn destul de distincte, 'apropierea produsă în probleme culturale sugerează posibilităţi de transfer al votului în al doilea tur' de scrutin.
Faptul că Emmanuel Macron 'suscită o respingere considerabilă' în afara taberei sale ar putea duce la un 'absenteism semnificativ în cazul unui duel cu Marine Le Pen', subliniază experţii Fundaţiei Jean-Jaures.
Adăuga comentariu