Istanbulul financiar se zguduie

Ministrul finanțelor din Turcia, Mehmet Șimșek, cunoscut pentru reținerea sa, a făcut o declarație neașteptat de dură la 4 noiembrie, în cadrul unei întîlniri organizate de Asociația piețelor de capital din Turcia (TSPB) la Istanbul.

Întrerupînd discuția privind bugetul în parlament, el a sosit la eveniment și a declarat că deține informații despre manipulările de pe piața bursieră, comise de o serie de mari holdinguri. Ministrul a subliniat că guvernul este gata să ia măsuri decisive, inclusiv arestarea participanților la schemele criminale.

Şimşek a recunoscut că pînă în prezent lupta împotriva manipulărilor bursiere a rămas insuficient de eficientă şi a anunţat pregătirea unui plan complex de combatere a economiei subterane. În continuare, preşedintele Consiliului pieţelor de capital din Turcia, İbrahim Ömer Gönül, a anunţat începerea verificării şi posibila anulare a licenţelor mai multor companii de investiţii.

Potrivit estimărilor economiștilor turci, declarația atît de dură a ministrului este legată de transformarea Bursei de Valori din Istanbul într-un „cazinou financiar”, în care au loc manipulări la scară largă cu acțiuni și spălarea de bani „murdari”. Este vorba despre operațiuni ilegale ale mai multor holdinguri mari, ale căror active au crescut în ultimul an pînă la niveluri disproporționate. Și unul dintre ele, potrivit surselor, a atins o capitalizare comparabilă cu cea a celei mai mari bănci private din Turcia — Akbank.

Experții notează că, în ciuda creșterii rapide a unor companii individuale, capitalizarea totală a bursei Borsa İstanbul între 2024 și 2025 a rămas practic neschimbată, ceea ce indică posibile manipulări cu un număr limitat de titluri. La cîteva ore după declarația lui Mehmet Şimşek, tranzacționarea acțiunilor a patru mari companii la bursă a fost suspendată.

La 5 noiembrie, Fondul de asigurare a depozitelor (TMSF), aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, a introdus administrarea externă a acțiunilor companiilor Hat Holding și Investco Holding, suspectate de prejudicierea micilor investitori, speculații cu acțiuni și spălare de bani. Cu o lună înainte, măsuri similare au fost aplicate companiilor Can Holding și Ciner Holding. În atenția autorităților de supraveghere se află și companiile Tera, İstanbul Portföy și Bulls, care au fost sancționate în repetate rînduri de Consiliul piețelor de capital pe parcursul anului.

Președintele Recep Tayyip Erdoğan promovează activ în ultimele luni o politică de apropiere de Uniunea Europeană și încearcă să atragă investiții străine. În opinia analiștilor, conducerea țării înțelege că, fără creșterea transparenței, consolidarea supravegherii financiare și combaterea corupției, va fi imposibil să se cîștige încrederea partenerilor europeni și din Orientul Mijlociu.

Un alt factor de presiune asupra guvernului îl reprezintă temerile că Turcia ar putea ajunge din nou pe „lista gri” a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, din care țara a ieșit în 2024 grație eforturilor lui Șimșek. Cu toate acestea, un nou val de abateri financiare pune din nou în pericol acest statut.

Analiștii economici remarcă faptul că Șimșek a reușit să-l convingă pe președintele Erdoğan de necesitatea unor măsuri decisive pentru a proteja reputația țării și a preveni reintroducerea Turciei pe lista FATF.

În opinia lor, operațiunile actuale indică schimbări serioase în politica Ankarei: pentru prima dată în mulți ani, lupta împotriva capitalurilor din umbră afectează nu numai companiile private, ci și instituțiile statului.

Avînd în vedere că anchetele sînt conduse nu numai de Consiliul piețelor de capital și de autoritățile de reglementare bursieră, ci și de procuratură, analiștii nu exclud ca, în viitorul apropiat, procesul să afecteze și structurile birocratice care au asigurat acoperirea mașinațiilor financiare.

Astfel, situația din jurul pieței bursiere din Turcia devine unul dintre testele cheie pentru politica economică a lui Erdoğan și eforturile de reformă ale ministrului său de Finanțe.