O echipă internațională de oameni de știință a reușit să identifice ADN aparținînd oamenilor preistorici în mostre de sedimente prelevate din peșteri în care nu au fost găsite schelete umane, informează Xinhua citînd un studiu publicat joi.
Tehnica utilizată de echipa de cercetători, bazată pe o metodă foarte sensibilă de screening, a contribuit la identificarea secvențelor ADN de la oameni din preistorie în locații în care s-a bănuit că aceștia au trăit, fapt care pînă acum nu a putut însă fi demonstrat, se arată în studiul publicat în jurnalul american ''Science''.
Deși există numeroase zone preistorice în Europa și Asia în care există unelte și alte obiecte prelucrate de om, rămășițele provenind de la oamenii preistorici sînt rare, iar cele care există nu sînt întotdeauna disponibile sau potrivite pentru analize genetice.
Prin urmare, oamenii de știință de la Institutul pentru Antropologie Evoluționistă Max Planck din Germania, alături de o rețea extinsă de cercetători din șapte situri arheologice din Belgia, Croația, Franța, Rusia și Spania, au căutat noi modalități de a obține ADN din zonele în care se bănuiește că au trăit oameni preistorici. ''Am decis să investigăm dacă ADN-ul hominizilor ar putea supraviețui în sedimentele din siturile arheologice despre care se știe că ar fi fost ocupate de vechii hominizi'', a declarat Matthias Meyer din cadrul institutului menționat, conducătorul studiului.
Specialiștii au colectat 85 de mostre de sedimente acoperind o perioadă din urmă cu 14.000 — 550.000 de ani. În urma analizării ADN-ului mitocondrial — materialul genetic din mitocondrii, ''uzinele de energie'' ale celulelor — oamenii de știință au descoperit că acestea aparțin a 12 familii diferite de mamifere printre care se numără specii dispărute precum mamuți blănoși, rinoceri blănoși, urși de peșteră și hiene de peșteră.
Opt mostre de sedimente provenind din patru peșteri conțineau ADN mitocondrial uman, iar o mostră dintr-o altă peșteră conținea ADN de la oameni denisovieni, o altă specie umanoidă dispărută.
''Este o mare descoperire'', a declarat pentru ''Science'' Chris Stringer, antropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care nu a fost implicat în studiu. ''Cei care sapă în peșterile din Pleistocen ar trebui să pună (sedimente pentru testarea AND-ului uman) pe lista de lucruri pe care trebuie să le facă'', susține el.
Majoritatea acestor mostre proveneau din zone în care nu a fost descoperit nici un os sau dinte de om de Neanderthal.
''Extrăgînd ADN hominid din sedimente putem detecta prezența grupurilor de hominizi în zone și regiuni în care acest lucru nu poate fi realizat cu alte metode'', a subliniat într-un comunicat Svante Paabo, director al departamentului Genetică Evolutivă din cadrul institutului amintit, coautor al cercetării. ''Acest lucru demonstrează că analizele AND ale sedimentelor reprezintă o procedură arheologică foarte folositoare care ar putea deveni una de rutină în viitor'', a completat el.
Adăuga comentariu