Franța anunță structura noului guvern condus de Sébastien Lecornu

Președinția franceză a dezvăluit duminică componența noului guvern condus de premierul Sébastien Lecornu, format din 18 miniștri și constituit după aproape patru săptămîni de negocieri intense, al treilea executiv în decurs de un an.

Noul guvern este însă deja în pericol să fie răsturnat de opoziţiile de stînga şi de extremă dreapta, într-un context politic extrem de fragil pentru președintele Emmanuel Macron, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Bruno Le Maire revine ca ministru al Armatelor

Bruno Le Maire, fost ministru al economiei între 2017 și 2024, revine în guvern, dar într-o poziție nouă, ca ministru al Armatelor, succedîndu-i lui Lecornu la acest portofoliu strategic.

Mișcarea marchează o schimbare semnificativă pentru Le Maire, care a gestionat economia franceză timp de șapte ani și acum va coordona apărarea țării într-un context geopolitic tensionat.

Continuitate la ministerele cheie

Numeroşi miniştri au fost numiţi în aceleaşi funcţii ca şi în precedentul guvern condus de François Bayrou, asigurînd o anumită continuitate în administrație.

Printre acestea se remarcă Jean-Noël Barrot la Afaceri Externe, Bruno Retailleau la Interne şi Gérald Darmanin la Justiţie, toți păstrîndu-și portofoliile anterioare.

Roland Lescure: Provocarea bugetului 2026

Roland Lescure, un apropiat al preşedintelui Emmanuel Macron, va fi noul ministru al economiei şi finanţelor, preluînd una dintre cele mai dificile responsabilități din guvern.

Lui îi va reveni greaua sarcină de a prezenta un proiect de buget pentru 2026 care să fie acceptat de către parlament, într-un context extrem de dificil pentru finanţele publice franceze.

Franța se confruntă cu o datorie publică de 3.300 miliarde de euro, reprezentînd peste 115% din PIB, ceea ce plasează țara într-o situație financiară precară și sub presiunea instituțiilor europene pentru reducerea deficitului.

Discursul de politică generală al premierului Lecornu în Adunarea Naţională şi anunţarea restului cabinetului sînt aşteptate marţi, moment în care va trebui să convingă parlamentarii despre viabilitatea noului executiv.

Un guvern fragil încă de la început

Principala vulnerabilitate a noului guvern provine din configurația fragmentată a Adunării Naționale franceze, unde nicio formațiune politică nu deține o majoritate clară.

Opoziţiile de stînga şi de extremă dreapta au anunțat deja că ar putea depune moțiuni de cenzură împotriva noului executiv, ceea ce ar putea duce la o nouă criză guvernamentală în Franța.

Franța a cunoscut trei guverne într-un singur an, o situație fără precedent în cea de-a Cincea Republică și care pune sub semnul întrebării capacitatea președintelui Macron de a asigura o guvernare stabilă în ultimii ani ai mandatului său.

Criza guvernamentală din Franța a fost declanșată de alegerile parlamentare anticipate din vara anului trecut, care au dus la o Adunare Națională fragmentată în trei blocuri principale: stînga, centrul macronist și extrema dreaptă, fără ca vreunul să dețină majoritatea absolută.

Această situație a făcut extrem de dificilă formarea unui guvern stabil și a dus la rapidă succesiune de uverne, fiecare încercînd să găsească o formulă care să supraviețuiască voturilor de neîncredere din parlament.