Regiunile din apropierea Munţilor Pirinei şi din centrul Europei riscă să se confrunte în cîteva decenii cu incendii asemănătoare celor care devastează în prezent Australia.
În premieră, asistăm de cîteva luni încoace la ridicarea unui fum dens din aceeaşi regiune a Terrei.
Din octombrie anul trecut, flăcările sfîşie sud-estul Australiei, o catastrofă fără precedent care s-ar putea repeta în alte părţi ale lumii, inclusiv în Europa.
Pădurile ard şi acest lucru este natural, în general pozitiv.
De fapt, la fel ca plantele, incendiile există de 400 de milioane de ani, întreţinînd un ciclu vital pentru vegetaţie şi animale.
În acelaşi timp, pot deveni problematice dacă au loc în afara regimului obişnuit al unei păduri, scriu, în „The Conversation“, Victor Resco de Dios şi Matthias Boer, doi experţi cunoscuţi în probleme legate de incendii şi mediu.
În mod normal, cel puţin 1 la sută din arborii unei păduri trebuie să dispară într-un an.
Dar acest procentaj a fost depăşit cu mult în acest sezon de incendii în statul australian Noul Wales de Sud, unde a ars deja o suprafaţă de 4 milioane de hectare.
Cauza: modificarea climatică În sud-estul Australiei, pădurile furnizează o biomasă combustibilă suficientă pentru a provoca incendii uriaşe.
Cu toate acestea, astfel de incendii au fost rare pînă de curînd.
Dar, pe măsura intensificării modificării climatice, atmosfera a devenit tot mai instabilă, ceea ce a favorizat crearea de pyrocumulonimbus.
Este vorba de un nor care se formează deasupra unei surse de căldură şi poate provoca focul - cum este cazul în aceste momentu în Australia - sau chiar să îl stingă.
Incendiile şi proasta planificare urbană Aceste incendii au consecinţe sociale cu atît de mai grave cu cît modelul urban australian este conceput mai ales după un plan orizontal (cu case), în detrimentul celui vertical (cu imobile).
La Sydney, 5,2 milioane de persoane locuiesc pe 12,367 kilometri pătraţi, în timp ce la Paris 2,1 milioane de persoane sînt înghesuite în 105,4 kilometri pătraţi.
O extindere de genul Sydney implică de regulă o urbanizare învecinată cu pădurea. Ori această interferenţă urbano-forestieră este vulnerabilă la incendii în cazul ignorării măsurilor de prevenţie.
Australia, o catastrofă globală Focurile de vegetaţie afectează destul de grav sănătatea, provocînd decese neonatale şi probleme cardio-respiratorii în rîndul adulţilor.
În fiecare an, 339.000 de persoane mor pe întreaga Planetă albastră în urma inhalării de fum provenind de la incendii.
La Canberra, capitala Australiei, aflată deja în fruntea clasamentelor privind cele mai poluate metropole din lume, se aşteaptă ca incendiile curente să crească numărul pacienţilor spitalizaţi.
În ceea ce priveşte efectele incendiilor asupra economiei, acestea vor cuprinde cvasitotalitatea sectoarelor, dar mai ales transportul şi turismul.
În timp ce transportul suferă, turismul stagnează, iar consumul înregistrează scăderi.
Din cauza incendiilor, Sydney pierde zilnic pînă la 50 de milioane de dolari australieni, adică 4% din PIB-ul oraşului.
Pe plan ecologic, focul produce cel mai mare rău marsupialelor arboricole. Specii emblematice, precum koala şi veveriţa marsupială, nu pot fugi de flăcări.
Încă nu se ştie în ce măsură vegetaţia şi-ar putea reveni după incendiile din aceste zile.
În teorie, poate să se regeneze rapid, întrucît plantele australiene sînt capabile de acest lucru.
Mult va conta de cît de îndelungată va fi seceta care precedă de regulă un incendiu.
Europa ar putea cunoaşte scenarii asemănătoare Indubitabil, peisajele australiene şi cele europene au diferenţe semnificative.
Prin urmare, este puţin probabil ca Europa să aibă parte în viitorul apropiat de incendii de amploarea şi durata celor din Australia.
Dar, pe fondul uscării vegetaţiei, perspectiva producerii unui astfel de scenariu în zone protejate din Europa creşte evident.
Regiuni din apropierea Munţilor Pirinei şi din centrul Europei riscă să se confrunte în cîteva decenii cu fenomene de acest tip.
Primele mega-incendii însoţite de norul pirocumulus şi furtuni de foc au avut loc în Europa în 2017, mai exact în Portugalia.
Dacă nu luăm măsuri măsuri drastice începînd de acum împotriva modificării climatice, atunci ar trebui să ne aşteptăm la repetarea incendiilor din Australia în Europa. Deci, să nu ne jucăm cu focul, conchid cei doi autori.
Adăuga comentariu