Doi cercetători susţin că urmele de sînge de pe Giulgiul din Torino sînt false

Analiza petelor de sînge de pe Giulgiul din Torino dezvăluie faptul că urmele nu au fost realizate de un cadavru aşezat peste material.

Un grup de cercetători a descoperit că petele de sînge de pe giulgiu sînt complet nerealistice. Conform Science Alert, bucata de material este considerată ca fiind cea în care a fost înfăşurat corpul lui Iisus din Nazaret. Urma chipului acestuia se spune că s-ar fi impregnat pe material în timpul celor trei zile în care corpul a fost înhumat.

Pînă în prezent, cercetările ştiinţifice nu au putut dezvălui cum a fost creată imaginea pe material, însă unele dintre petele de sînge asociate crucificării lui Iisus conţin oxid de fier ce ar putea proveni dintr-un pigment sau sînge. Însă datarea cu radiocarbon sugerează că materialul aparţine perioadei 1260-1390 era creştină. În prezent, antropologii Matteo Borrini, de la Liverpool John Moores University, şi specialistul în chimie organică Luigi Garlaschelli, din cadrul Italian Committee for the Investigation of Claims of the Pseudosciences, au reanalizat materialul.

În locul analizării substanţei prezente pe giulgiu, cercetătorii au utilizat un subiect viu şi un manechin pentru a analiza modul în care sîngele ar curge din rănile existente pe mîna stîngă, pe antebraţ, pe trunchi şi cele de la nivelul taliei. Tehnica utilizată în acest studiu a fost denumită Analiza Urmelor Petelor de Sînge. În cadrul ei a fost utilizat sînge real provenit de la donatori şi sînge sintetic ce deţine aceleaşi proprietăţi.

Specialiştii au studiat modul în care curge sîngele din diferite poziţii: subiecţii au fost aşezaţi în poziţie verticală şi întinşi pe spate. Pentru început, scurgerea sîngelui din mîna stîngă s-a produs în două unghiuri complet diferite. Urmele de sînge de pe giulgiu sînt poziţionate într-un unghi de 45 de grade, însă acest lucru este imposibil pentru poziţia în care se afla corpul. „Unghiul dintre corp şi braţ trebuia să fie mai mare de 80 de grade şi mai mic de 100 de grade, pentru ca sîngele să curgă de la încheietura mîinii către cot, după cum este observat pe material”, au notat specialiştii în cadrul studiului.

Urmele de sînge au fost asemănătoare cu cele de pe material doar în momentul în care subiectul a fost poziţionat vertical, însă diferenţa este că în cadrul testelor s-au format curgeri de sînge şi nu pete cum sînt cele de pe material. Cît despre petele de la nivelul spatelui, partea inferioară, specialiştii nu le-au putut reface în niciun fel. Specialiştii au încercat atît prin poziţionarea subiectului într-o poziţie întinsă, pe spate, dar şi verticală, însă în niciunul dintre cazuri nu a fost obţinută „centura de sînge” observată pe giulgiu. „Chiar dacă petele roşii de pe Giulgiul din Torino sînt produse de sîngele curs în urma crucificării, rezultatele experimentului demonstrează că urmele existente în prezent nu puteau fi obţinute prin curgerea normală a sîngelui din rănile aflate la nivelul anumitor zone ale corpului”, au concluzionat specialiştii.