Din Italia — în New Orleans: o familie a găsit în grădina sa un vestigiu istoric

O familie din New Orleans își curăța grădina acoperită de buruieni și a descoperit o placă misterioasă de marmură cu inscripții în limba latină. Aceasta s-a dovedit a fi o piatră funerară din perioada Imperiului Roman.

„Faptul că pe placă era o inscripție în latină ne-a făcut să ne gîndim”, spune antropologul de la Universitatea Tulane, Daniella Santoro, scrie Independent.

Experta a luat legătura cu colega sa, arheologul Suzanne Lusnia, care a recunoscut în placa de marmură piatra funerară a marinarului roman Sextus Congenius Vera, în vîrstă de 1900 de ani, relatează focus.ua.

„Cînd am văzut pentru prima dată imaginea pe care mi-a trimis-o Daniela, mi s-a făcut pielea de găină, pentru că am fost pur și simplu uimită”, a adăugat Lusnia.

Investigațiile ulterioare au arătat că, pe vremuri, piatra funerară de marmură era păstrată într-unul dintre muzeele italiene, dar era considerată dispărută de zeci de ani.

Marinarul căruia îi aparținea piatra funerară a murit la vîrsta de 42 de ani din cauze necunoscute. El a servit mai mult de 20 de ani în flota imperială pe o navă care a fost numită în onoarea zeului roman Asclepios.

Pe piatra funerară, defunctul a fost caracterizat ca „destul de demn”. Plăcuța a fost realizată la comanda a două persoane care s-au numit „moștenitori”. Oamenii de știință presupun că, cel mai probabil, aceștia erau colegi ai defunctului, deoarece militarilor romani le era interzis să aibă familie.

Inițial, piatra funerară se afla într-un cimitir antic din nord-vestul Italiei, unde se aflau încă aproximativ 20 de morminte ale militarilor. În cele din urmă, textul pietrei funerare a fost inclus în catalogul inscripțiilor latine, în care se menționa, de asemenea, că locația plăcii în sine era necunoscută.

Ulterior, placa a apărut în Muzeul Național de Arheologie din Civitavecchia încă înainte de al Doilea Război Mondial. Dar în timpul războiului, muzeul a fost aproape complet distrus în timpul bombardamentelor aliaților, iar reabilitarea a durat cîteva decenii.

Angajații muzeului au confirmat că piatra funerară a fost considerată dispărută în tot acest timp. Dimensiunile documentate ale plăcii corespundeau cu cea găsită în curtea din spate din New Orleans.

În prezent, se poartă negocieri cu autoritățile italiene pentru a readuce placa de marmură în țara sa natală.

Potrivit proprietarei casei, ea a primit această placă de la bunicii săi, care aveau rădăcini italiene și au slujit în această țară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.