Cu războiul aproape: Moldova s-a confruntat cu un val enorm de refugiați

Pe fondalul acțiunilor militare desfășurate în țara vecină, zeci de mii de cetățeni ai Ucrainei au trecut frontiera moldovenească în căutare de adăpost și siguranță. Autoritățile vorbesc despre o mare provocare pentru țara noastră, rezultată din conflictul armat: Moldova nu s-a mai confruntat cu un asemenea flux de refugiați. La propunerea guvernului, parlamentul a introdus pe teritoriul RM starea de urgență pentru 60 de zile.

Moldova a început să se pregătească pentru fluxurile de imigranți încă din Ucraina în ianuarie, așa că situația fără precedent nu a fost neașteptată. Țara noastră a declarat că este gata să primească zeci de mii de persoane, care sosesc masiv din Ucraina cuprinsă de război. Observatorii menționează nivelul înalt de mobilizare a locuitorilor Moldovei, gata să manifeste solidaritate și umanism, să ajute vecinii noștri care au nevoie de sprijin.

Provocarea principală – administrarea fluxurilor de refugiați

În condițiile «noilor provocări pentru securitatea din regiune», potrivit lui A.Esaulenco, directorul Serviciului informații și securitate (SIS), Moldova a început să se pregătească pentru fluxurile de imigranți și valul de refugiați din Ucraina încă din ianuarie. Chestiunea dată a fost discutată la ședința comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, la care s-a vorbit despre creșterea tensiunilor în regiune și necesitatea de a ține cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul escaladării conflictului.

Pe 24 februarie, cu începerea acțiunilor militare în Ucraina, parlamentul a votat unanim pentru introducerea stării de urgență în Moldova. Pe perioada SU, este prevăzut un regim special de intrare și ieșire din țară, utilizare a spațiului aerian, circulația persoanelor și a mărfurilor în Moldova. Au mai fost introduse măsuri speciale de utilizare a telecomunicațiilor pentru a combate dezinformarea, știrile false și limbajul agresiv, precum și măsuri speciale de reglementare a situației refugiaților.

SIA a anunțat introducerea în țară a ”codului galben” de pericol terorist «în legătură cu situația creată în regiune». Se au în vedere măsuri de control și asigurare a ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, aeroporturi, gări feroviare șu autogări, locurile de concentrare masivă a persoanelor precum și concentrarea eforturilor pentru a limita, identifica și preveni riscurile pentru securitatea națională.

În aceeași zi a avut loc ședința Consiliului suprem de securitate, la care a fost luată decizia de trecere a tuturor instituțiilor publice din Moldova la un regim special. MAI a fortificat patrularea pentru a preveni posibilele provocări. Comisia pentru situații excepționale a aprobat un pachet de măsuri în vederea depășirii provocărilor cu caracter umanitar. În opinia autorităților, principalul este fluxul în creștere de persoane din țara vecină, care caută apărare de acțiunile militare.

«Acum principalele riscuri pentru Moldova țin de gestionarea fluxurilor de refugiați din Ucraina », - a declarat prim-ministra N.Gavrilița la briefing și a menționat că numărul solicitanților de ajutor este în creștere. Potrivit ei, celelalte riscuri pot fi gestionate mai ușor.«Unii oameni tranzitează Moldova pentru a ajunge în România sau alte țări UE. Unii au rude în RM, ei nu au nevoie de sprijin. Dar există și cei care cer protecția pe care noi trebuie să le-o acordăm conform angajamentelor internaționale», - a spus șefa guvernului.

Politica ușilor deschise

Potrivit evaluărilor făcute de analiști occidentali și organizații internaționale, conflictul militar poate provoca un val de refugiați de cca 5 mln, de persoane. Potrivit pronosticurilor Comisiei Europene, numărul refugiaților de război va fi de cca 7 mln. Janes Lenarcici, comisar european pentru gestionarea crizelor, a declarat că UE preconizează să creeze în țările UE o procedură nebirocratică unică de primire a refugiaților din Ucraina. Asta înseamnă, că aceștia nu vor fi nevoiți să treacă procedura standard de obținere a azilului și vor putea fără tergiversări să beneficieze de protecție temporară pe o perioadă îndelungată. Politica ușilor deschise va acționa timp de trei ani.

Potrivit Biroului Înaltului comisar ONU, pe 28 februarie, la cinci zile de la declanșarea conflictului, Ucraina a fost părăsită de cca 400 mii de persoane. ONU menționează că este dificil să fie planificat fluxul de refugiați. Filippo Grandi, Înaltul comisar pentru refugiați, a anunțat pe o rețea socială că majoritatea persoanelor au mers în Polonia și Moldova învecinate, și mai mulți se apropie de frontierele lor. El a mulțumit țărilor care și-au deschis frontierele pentru cei care părăsesc Ucraina. Iar secretarul general ONU Antoniu Guterrish a îndemnat să fie alocate 20 mln, de euro din fondul special, pentru a acorda ajutoare urgente oamenilor. Janes Lenarcici, comisar european pentru gestionarea crizelor, a mai comunicat că pentru sprijin umanitar comisia a mobilizat deja 90 mln. de euro.

Din teritoriul controlat de Ucraina oamenii merg în special în țările UE și Moldova. Este vorba despre Polonia, România, Ungaria, Slovacia. Din a.2017, pentru călătoriile scurte în UE ucrainenii nu au nevoie de vize, nici cu țara noastră nu există un regim de vize. Autoritățile Poloniei vecine cu Ucraina pe o lungime de 535 km au declarat că pot primi peste un milion de imigranți din Ucraina. De la 2014 încoace, în țară au fost înregistrați cca 1,5 mln. de imigranți forțați din Ucraina. Conform pronosticurilor, acum la ei se por adăuga încă un milion de ucraineni. Potrivit Comisiei Europene, pe 27 februarie din Ucraina în UE au ajuns deja cel puțin 300 mii de refugiați. «Vom vedea ce va fi în zilele următoare, deocamdată numărul celor care părăsesc țara este în creștere », - spune Josep Borrell, șeful diplomației UE.

Autoritățile României, care are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina, vorbesc despre disponibilitatea de a primi cca 500 mii de refugiați. Totuși, Bucureștiul nu se așteaptă la un flux mare, deoarece în a. 2014cea mai mare parte a mers în Polonia. Potrivit lui Vasile Dâncu, ministrul român al apărării, «țara este gata să primească refugiați și să acorde ajutor umanitar г, dar nu este cazul în care conflictul va afecta direct România ». majoritatea refugiaților nu cere României statutul de refugiat. Pe perioada aflării în țară, le-a fost asigurat accesul la orice gen de servicii medicale. Mulți ucraineni merg mai departe spre Bulgaria și Ungaria.

Președinta Maia Sandu a declarat că Moldova este gata să-i primească pe toți cei care au nevoie de ajutor. Șefa statulu8i a numit cifra de mai multe zeci de mii de refugiați din Ucraina, și a subliniat că la necesitate Moldova va găsi posibilitatea să adăpostească și mai mulți. Vinerea trecută ea a menționat în cadrul briefingului, că mulți ucraineni ajunși în RM au mers la rude și prieteni. «Dar instituțiile publice pot oferi ajutor acelor cetățeni ai Ucrainei, care nu au pe nimeni în Moldova. Le va fi oferită hrană, mărfuri de primă necesitate. Va fi organizat transport și locuri de plasament», - a spus Sandu. Pe 27 februarie ea a scris pe rețeaua de socializare, că cetățenii țării vecine vor primi adăpost pentru orice perioadă solicitată.

Moldova s-a adresat după ajutor altor state. Ministerul afacerilor externe al RM a chemat România și alți membri ai UE să «sprijine Moldova în efortul de a primi și amplasa refugiații din Ucraina pe teritoriul țării ». Autorităților multor țări au răspuns pentru a sprijini gestionarea provocărilor umanitare și a acorda ajutorul necesar. Ți organizațiile de binefacere s-au autosesizat. Ministerul muncii și protecției sociale a coordonat eforturile cu structurile internaționale gata să ofere ajutor umanitar.

În dimineața de 28 februarie, de la începutul acțiunilor militare în Ucraina, în RM au intrat cca 70 mii de cetățeni străini. Dintre aceștia 67,3 mii – pe sectorul de frontieră moldo-ucrainean. În această perioadă teritoriul țării noastre a fost părăsit de 33,2 mii de ucraineni. În prezent, în Moldova se află 36,4 mii de cetățeni străini, sosiți în ultimele 100 de ore. «De la 24 februarie încoace, au solicitat azil 1225 de persoane, dintre care 604 – cetățeni ai Ucrainei», – spune Alexandru Oprea, гșeful Inspectoratului principal pentru situații excepționale. MAI concretizează, că printre solicitanții de azil se numără studenți din alte țări ale lumii, care învățau în Ucraina.

Moldova a devenit un punct de destinație și pentru cetățenii altor țări, care s-au confruntat cu o amenințare reală pentru viață și securitate din cauza acțiunilor militare pe teritoriul ucrainean. Potrivit MAI din Azerbaidjan, zilele trecute în Moldova au fost transportați peste 200 de cetățeni ai acestei țări, ei au fost plasați în centrele speciale.

O mobilizare exemplară

Mulți politicieni, experți și comentatori din Moldova și de peste hotare au menționat mobilizarea exemplară a cetățenilor, a autorităților centrale și locale care doresc să ajute cetățenii ucraineni. «Mulți dintre cetățenii noștri se declară gata să adăpostească refugiații în propriile case, oamenii fac voluntariat. Primăriile, pensiunile, hotelurile acordă servicii gratuite de amplasare. Companiile oferă cetățenilor Ucrainei servicii gratuite sau la preț redus», - a menționat președinta Maia Sandu.

În aceste zile toate punctele de trecere a frontierei activează în regim alert. Personalul celor mai solicitate puncte de trecere a fost întreit. La intrarea în Moldova dinspre Ucraina se formează cozi enorme chiar din ziua de 24 februarie. Multă lume așteaptă controlul de frontieră un timp îndelungat: pe 24-26 februarie coloana mijloacelor de transport la intrarea în țară se întindea pe 20 km. Majoritatea trec hotarul cu automobilul, unii însă merg pe jos și așteaptă ore în șir la coadă. Din 17 puncte de trecere la hotarul cu Ucraina cel mai solicitat a devenit Palanca, urmat de Tudora, Otaci și Criva.

Circulația la hotar este în continuare intensă, deși cozile s-au redus. Pentru a reduce timpul de așteptare, la hotar a fost lăsată o singură bandă pentru ieșire, celelalte fiind utilizate pentru intrarea în țara noastră. La Palanca a fost organizat un coridor verde pentru trecerea prioritară a familiilor cu copii și na persoanelor cu necesități speciale, au fost instalate corturi încălzite înainte de controlul vamal, este oferit accesul gratuit la internet , băuturi fierbinți și hrană.

Potrivit Anei Revenco, ministra afacerilor interne, se creează benzi speciale pentru cetățenii care traversează frontiera pe jos. «Pentru că vremea s-a răcit, această bandă va fi dotată cu încălzitoare și tot ce este necesar ca oamenii să nu înghețe și să nu se îmbolnăvească », - spune ministra. În prezent, o asemenea bandă este organizată la Palanca. Autoritățile identifică locurile pentru alte astfel de treceri, care vor fi acoperite.

Din spusele Anei Revenco, MAI a pus în acțiune planul de gestionare a fluxului de imigranți. Suplimentar la centrul pentru refugiați de la Moldexpo, au fost create centre temporare la Palanca și Ocnița, ele funcționează ca tabere de cîmp. Capacitatea celor trei centre deschise este de peste 1000 de locuri. Autoritățile locale mai pregătesc și alte locuri de amplasare. Astfel, în Găgăuzia este organizat un centru de primire a refugiaților pentru 100 de locuri.

Scopul centrelor temporare este acordarea ajutorului umanitar, juridic și alimentar de bază. Aici pot fi primite seturi alimentare și igienice, ajutor psihologic și de alt ordin. În centre lucrează angajații Biroiului pentru migrație și azil, care perfectează actele, precum și personal medical și social. După 72 de ore cetățenii ajung în centrele organizate expres de Ministerul muncii și protecției sociale.

«Ne pare bine să vedem mobilizarea activă a autorităților locale. Acum posibilitatea de primire a refugiaților este de 21 mii de locuri, au fost ocupate 3,5 de mii. Centrele de plasament ale Biroului migrație și azil dispun de 1000 de locuri, aici au fost plasați 509 persoane», - a declarat ministra de interne în cadrul briefingului .

Brigăzile medicilor activează și în centrele temporare, și la punctele de trecere. Ministerul sănătății a comunicat, că medici au fost delegați la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina. Personalul medical efectuează triajul și testarea cetățenilor străini cu semne clinice de COVID-19. În acest scop au fost alocate mii de teste și mijloace de protecție, dar și medicamente și obiecte de primă necesitate. Dacă este confirmată infecția cu coronavirus în formă ușoară, persoanele ajung în izolatoarele centrelor de primire a refugiaților. Dacă este depistată o formă gravă, care necesită internare, persoana este transportată cu ambulanța la o instituție medicală. În toate cazurile de urgență medicală și chirurgicală, tratamentul este gratuit și corespunde protocoalelor și standardelor. Din 28 februarie, tuturor refugiaților care doresc să meargă în alte țări europene, unde este cerut certificatul anticovid, li se fac teste PCR gratuite. La Moldеxpo este amplasat și autobuzul pentru vaccinare, pentru ca doritorii să se poată imuniza.

Ion Ceban, primarul general de Chișinău, a declarat că în municipiu a fost elaborat un plan pentru cazuri în care un număr mare de oameni vor avea nevoie de adăpost. Potrivit lui, administrația capitalei a identificat 8,7 mii de locuri de amplasare, dintre care cca 4,5 mii – cu plasare imediată. «Am discutat cu toți specialiștii și am luat măsurile necesare. Cazarea, alimentarea, ajutorul social și medical, mobilizarea personalului și a voluntarilor pentru intervenție și ajutor», - a scris Ceban pe rețeaua de socializare la 24 februarie.

Primăria a organizat și centre de acumulare a ajutorului umanitar pentru refugiați, a deschis un cont bancar pentru doritorii de a face donații. Potrivit lui Ceban, parvin numeroase adresări cu cererea de a prelua oamenii din vamă. În acest scop, municipalitatea a oferit transport ul disponibil aș parcului urban de autobuze. Cetățenii pot fi transportați și cu automobilele proprii, oferite de voluntari.

Luni, 28 februarie, a anunțat Ceban, comisia pentru situații excepționale din Chișinău a decis să aloce din fondul de rezervă al primăriei suma de 5 mln. de lei pentru achiziționarea mărfurilor și serviciilor necesare centrelor de amplasare temporară a refugiaților din Ucraina. «Acordăm tot sprijinul necesar, produse alimentar4e, mijloace de igienă, haine, asistență medicală și psihologică, , transport spre gară. Oamenii care au probleme de sănătate pot fi spitalizați în spitalele orășenești », - a spus Ceban.

La Chișinău, refugiații ucraineni pot fi plasați în două pavilioane ale centrului Moldexpo, la Centrul pentru refugiați de la Botanica, în căminul Departamentului educație, sport și tineret, la spitalul de ftiziopulmonologie și în alte două centre specializate. Unii stau acolo zile numărate, alții – pentru a-și aduna puterile și a merge mai departe. Este asigurat Wi-Fi gratuit, locuri pentru dormit, duș, alimentare de trei ori pe zi, asistență medicală, psihologică și socială . La Moldexpo este amenajat și un teren de joacă pentru copii, unde au loc diverse evenimente distractive.

«Numeroși moldoveni au venit la Мoldexpo și au depozitat ajutoare materiale. Aceste mijloace vor fi expediate și în alte locuri de plasare a refugiaților. Împreună cu colegii de la Ministerul muncii și protecției sociale și Agenția națională de ajutor social, am identificat locurile accesibile pentru amplasarea unor noi grupuri de imigranți. Dispunem de încăperi suplimentare pentru 100-200 de locuri fiecare, care pot fi deschise în caz de necesitate. Sindicatele, Universitatea de stat, Moldtelecom, Agenția proprietății publice, Ministerul educației pot oferi încăperi pentru organizarea centrelor de plasament », - spune Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale. Potrivit lui, ministerul a elaborat un regulament privind activitatea, procedurile, mecanismele de finanțare a centrelor pentru refugiați.

Băștinașii localităților, antreprenorii nu stau de o parte, ajută și ei refugiații ucraineni. Pe rețelele sociale au apărut grupuri în care cetățenii țării noastre plasează anunțuri privind disponibilitatea de a oferi locuințe, hrană, haine, mărfuri de primă necesitate, medicamente, asistență medicală, transport pentru a aduce oamenii de la vamă în localitățile țării.

Un șir de companii autohtone, complexe turistice, vinării, operatori de telefonie mobilă au dat dovadă de solidaritate cu poporul Ucrainei. Multe organizații obștelti au format în diferite localități puncte în care pot fi aduse ajutoarele pentru refugiați. Toți operatorii mobili oferă cartele gratuite cu trafic nelimitat sau tarife speciale pentru locuitorii Ucrainei, pentru ca aceștia să poată lua legătura cu cei rămași în patrie. Companiile vinicole Purcari, MIMI, Complex Costești s-au oferit să găzduiască refugiați. Deoarece spațiul aerian al RM este închis, ÎS «Căile ferate ale Moldovei» a oferit posibilitatea de a beneficia de transferul gratu8it spre aeroportul Iași în înapoi.

În același timp, unii au văzut în situația de criză o posibilitate de a se îmbogăți, deși asemenea situații au fost o excepție. Pe rețelele sociale au apărut informații despre majorarea dublă – triplă a plății de închiriere a locuințelor în capitală . Unii șoferi oferea servicii de transport la prețuri majorate semnificativ. Multă lume a fost revoltată de decizia unui șir de bănci de a stabili, la 25 februarie, curs de schimb al hrivnei de 1 ban la cumpărare și cca 50 bani la vînzare. Expertul economic Veaceslav Ioniță a numit această situație «rușine națională». Ulterior, unele bănci au propus refugiaților schimbarea unei sume limitate la un curs acceptabil.

Pentru a obține azil în RM și a beneficia de protecție pe teritoriul țării noastre, solicitantul trebuie să facă niște pași. Să se adreseze cu solicitarea respectivă – o poate face nemijlocit la hotar. Să manifeste dorința de a obține protecție în RM în formă scrisă și oral. Decizia de oferire a azilului, de regulă, este luată de Biroiul pentru migrației li azil. Procedura poate dura 6 luni, în regim accelerat –15 zile. Protecția temporară este oferită de guvern la solicitarea MAI din inițiativa Biroului pentru migrație și azil.

După declararea regimului stări8i de urgență, intrarea în Moldova a fost simplificată: cetățenii Ucrainei au posibilitatea să treacă frontiera cu actele de identificare interne și fără prezentarea obligatorie a certificatului COVID-19. Unii ajung cu actele expirate, dar nici asta nu este un impediment. Minorii au nevoie de certificatul de naștere, actul de identificare intern sau de pașaport. Automobilele pot trece pe teritoriul Moldovei fără cartea verde, cu condiția că o procură pe parcursul următoarelor 24 de ore. Ai fost simplificate și regulile de introducere a animalelor de companie de către refugiați: pentru aceasta nu va fi nevoie de documente speciale veterinare sau de pașapoarte. Biroul migrație și azil al MAI a lansat «Linia verde» , care poate fi apelată la nr. de telefon 080001527 sau prin Serviciul 112.

Duminică, Comisia pentru situații excepționale a decis crearea Centrului unic de gestionare a crizei. El va completa eforturile Centrului național pentru coordonare complexă a MAI, care va continua să activeze și să gestioneze procesul de intrare și de organizare a refugiaților în primele 72 de ore. Centrul unic va răspunde de activități mai multiforme în cea de-a doua etapă și va sprijini refugiații într-o perspectivă medie și de durată. Activitatea lui va fi sprijinită de voluntarii grupului de lucru «Moldova for Peace», format de MAI și guvern.

Victor Surujiu