Parlamentul britanic dezbate interzicerea comerţului cu blănuri naturale, drept consecinţă a unei petiţii care a strîns aproape 110.000 de semnături, conform Quartz.
Dezbaterile parlamentare nu conduc în mod direct la schimbări legislative, dar pot influenţa deciziile şi pot spori vizibilitatea unei campanii. În acest caz, campania reflectă o mişcare mai largă, care pare să ia proporţii din ce în ce mai mari. În ultimul an, branduri importante din industria modei, precum Gucci, Michael Kors sau Versace au spus că nu vor mai folosi blană naturală în colecţiile lor.
Între timp, oraşul San Francisco a interzis comerţul cu blănuri şi atît Norvegia, cît şi Cehia au anunţat că plănuiesc să interzică existenţa fermelor de blană pe teritoriul lor. În pieţele din Camden, Regatul Unit, comerţul cu blănuri nu mai este permis, începînd cu luna martie a acestui an. Cei care se opun blănurilor cred că creşterea şi exploatarea animalelor în acest scop este o cruzime şi un act lipsit de etică.
În acelaşi timp, datorită tehnologiei, se pot produce blănuri artificiale atît de bune, încît multe branduri de lux le privesc ca pe substitute viabile. Marco Bizzari, CEO-ul Gucci a declarat: „Nu cred că mai este modern să folosim blănuri naturale şi de aceea am hotărît să nu o mai facem.” Nu toţi cumpărătorii sînt, însă, de acord.
În China şi în alte părţi ale Asiei, vînzările de haine din blană naturală sînt în continuare mari. Şi în Europa sau în Statele Unite sînt suficient de mulţi oameni interesaţi de astfel de articole, mai ales cele care sînt decorate sau care au diferite părţi din blană. Marea Britanie a interzis fermele de blănuri din anul 2000, dar încă permite importurile, aspect ce va fi discutat de Parlament.
Petiţia care a stîrnit dezbaterea spune că importurile sînt din ţări care nu au o legislaţie potrivită de protecţie a animalelor. Mike Mosser, CEO al Asociaţiei britanice de comerţ cu blănuri a spus că iniţiativa are „mari carenţe”: Petiţia „susţine în mod eronat că cea mai mare parte a blănurilor importate în Marea Britanie vine din ţări care au legi foarte permisive în ceea ce priveşte protecţia animalelor şi foloseşte acest aspect pentru interzicerea importului de blană naturală”. „De fapt, toate fermele de blănuri, oriunde ar fi ele, trebuie să aibă o licenţă din partea autorităţilor şi să fie controlate independent, înainte de a putea funcţiona,”a adăugat el.
Criticii industriei blănurilor susţin, însă, că există multe investigaţii în urma cărora s-au descoperit cazuri de cruzime faţă de animale, în ciuda reglementărilor.
Adăuga comentariu