Trei cărţi vechi, din secolele XVI şi XVII, care provin din Alpii italieni, au fost analizate pentru că hîrtia poate conţine manuscrise vechi, necunoscute pînă acum, întrucît era un obicei pentru călugării şi scribii vremii să refolosească materialul, ştergînd scrisul de dinainte.
Cărţile au fost analizate cu raze X, dar vechiul scris a fost greu de descifrat prin stratul verde de cerneală de pe coperţi. Pentru a depăşi bariera verde, echipa de la University of Southern Denmark a încercat să folosească analize de fluorescenţă (micro-XRF), care este folosită pentru a analiza compoziţia chimică a pigmenţilor, scrie The History Blog.
Astfel, s-a aflat că stratul verde conţine arsenic, una dintre cele mai toxice substanţe din lume, iar expunerea la aceasta poate duce la dezvoltarea unei varii serii de simptome de otrăvire, la cancer şi chiar la moarte.
Pigmentul verde care conţine arsenic este probabil verdele de Paris, acetat triarsenit de cupru II sau acetoarsenit de cupru II.
Verdele de Paris este o culoare intensă şi rezistentă. Aceste calităţi l-au făcut popular, în special în secolul XIX, fiind găsit în aproape tot, de la tablouri de picturi la coloranţi pentru haine. S-a renunţat la el tocmai din cauza toxicităţii, cel puţin în cazul hainelor, găsindu-şi o utilitate în pesticide şi insecticide. Cercetătorii cred că tocmai în acest scop a fost folosit pe carte în secolul al XIX-lea, pentru a fi protejate de dăunători.
De asemenea, în anumite circumstanţe, compuşii arsenici poţi fi transformaţi de microorganisme într-un gaz extrem de otrăvitor cu un miros distinct de usturoi.
Acum, biblioteca depozitează cele trei volume în cutii separate într-o încăpere bine ventilată, cu un acces redus la acestea.
Adăuga comentariu