Cît au costat valurile de caniculă, seceta şi inundaţiile din vara anului 2025 din Europa și care au fost cele mai afectate țări

Valurile de căldură, secetele şi inundaţiile care au marcat vara anului 2025 au provocat economiei europene pierderi de 43 de miliarde de euro, potrivit unui studiu publicat luni, care subliniază că aceste costuri imediate sînt doar începutul, transmite AFP.

Studiul, condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania), cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează atît pe date meteorologice, cît şi pe modele economice pentru a estima pagubele provocate de evenimentele meteorologice extreme, care au devenit mai frecvente şi mai intense din cauza schimbărilor climatice, transmite Digi24.

Studiul ia în considerare consecinţele directe, cum ar fi distrugerea drumurilor, clădirilor sau a recoltelor din cauza inundaţiilor, precum şi pe cele indirecte, cum ar fi pierderile de producţie cauzate de timpul necesar pentru reconstrucţia unei fabrici, pierderile de vieţi omeneşti sau costurile de adaptare. Autorii studiului au inclus şi impactul pe termen lung, deoarece "costul real al evenimentelor extreme (...) se extinde dincolo de efectele lor imediate", subliniază Sehrish Usman.

De exemplu, diminuarea producţiei sau distrugerea anumitor produse din cauza secetei poate duce la inflaţie pe termen mediu şi lung, scrie Agerpres. Ţinînd cont de toate aceste elemente, studiul estimează că, pînă în 2029, costurile macroeconomice generate de dezastrele din vara anului 2025 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.

Spania, Franţa şi Italia se remarcă drept ţările cele mai afectate, fiecare confruntîndu-se cu pierderi care depăşesc 10 miliarde de euro în acest an. Aceste pierderi ar putea depăşi 30 de miliarde de euro pe termen mediu, deoarece această vară a fost o dovadă a înmulţirii valurilor de căldură şi a secetelor.

Ţările din Europa Centrală şi de Nord suferă pagube mai puţin semnificative, dar inundaţiile au avut tendinţa de a se intensifica în ultimii ani, ceea ce ar trebui să crească costul perturbărilor meteorologice, subliniază autorii studiului.

Autorii precizează că aceste cifre sînt, fără îndoială, subestimate, deoarece nu iau în considerare efectele cumulative (valurile de căldură şi seceta coexistă adesea) şi alte repercusiuni ale schimbărilor climatice, cum ar fi incendiile.

Calculele privind pierderile economice, întocmite de obicei de reasiguratori, acoperă doar daunele aduse activelor fizice şi omit alte efecte indirecte, cum ar fi pierderile de productivitate legate de căldură, precizează autorii studiului.