Deși Beijingul și-a asumat în trecut ținte ambițioase de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, cărbunele se reîntoarce în strategia țării, într-o perioadă în care creșterea economică încetinește.
Statul chinez continuă să construiască termocentrale și să deschidă zeci de mine, mergînd în direcția opusă față de tendința globală, unde state încep sa renunțe la energia murdară. Într-adevar, este producție ieftină, dar de cealaltă parte, este în totală contradicție cu normele de mediu vizate la nivel mondial. Și mai există un paradox - deși continuă să construiască centrale pe bază de cărbune, China este statul care a făcut cele mai mari investiții în regenerabile. Acum trebuie să recupereze acei bani pe măsură ce economia începe să o ia la vale.
China a conectat la reţea, în perioada ianuarie 2018 - iunie 2019, termocentrale pe cărbune cu o capacitate totală de aproape 43 de gigawați, o cantitate comparabilă cu cea a tuturor termocentralelor din Germania, cele care se pregătesc de închidere. În plus, în prezent, în China sînt în construcție alte termocentrale pe bază de cărbune cu o capacitate de peste 121 de gigawați, similară cu producția totală de energie electrică a Franței. În total, capacitățile termocentralelor din China ar urma să sară de 1.100 de gigawați.
De asemenea, în primele 9 luni ale acestui an, autoritățiile chineze au aprobat și construirea de 40 de mine noi, cu o capacitate anuală de aproximativ 200 de milioane de tone, de opt ori mai mult decît pe tot parcursul anului trecut.
Este motivul pentru care politicile Chinei pentru perioada 2021-2030 sînt acum sub control atent, mai ales după ce un nou raport ONU a sugerat că lumea trebuie să reducă dioxidul de carbon cu cel puțin 7,6% pe an în următorul deceniu pentru a limita creșterea temperaturilor.
China face promisiuni în contradicție cu faptele din teren
Însă cu o creștere economică la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii, datele industriei sugerează că statul chinez este nevoit să apeleze la cărbune pentru energie, în special în vechile regiuni miniere. Beijingul, în schimb, a promis anul acesta că va arăta cele mai ambițioase ținte atunci cînd va revizui promisiunile privind emisiile de anul viitor. O declarație în totală contradicție cu faptele din teren.
Însă, pentru că pare să stimuleze economia, Beijingul s-ar putea confrunta cu o presiune internă mai mică în ceea ce privește reducerile de dioxid de carbon, mai ales după ce obiectivele anterioare au părut floare la ureche. În perioada 2015-2018, China și-a redus emisiile de carbon cu pînă la 46%, reușind astfel să își atingă obiectivul chiar cu doi ani înainte de termen. Însă presiunea externă este mare.
Pentru a îndeplini obiectivele stabilite în acordul de la Paris, oamenii de ştiinţă spun că la nivel global capacităţile termocentralelor trebuie reduse cu 70% pînă în 2030, iar pînă în 2050 să fie închise toate fabricile pe cărbune. Iar propunerea Chinei de a continua să construiască noi termocentrale pînă în 2035 este în contradicţie cu necesitatea reducerii emisiilor şi ar pune în pericol obiectivele globale, avertizează specialiștii. Comparativ, în restul lumii, capacităţile termocentralelor au scăzut cu 8,1 gigawaţi în ultimii doi ani.
Așadar, pentru a se conforma cu țintele asumate la nivel mondial, autorităţile de la Beijing nu numai că nu ar mai trebui să contruiască termocentrale, ci ar trebui să închidă peste 40% din cele existente astfel încît să reducă emisiile.
Dar China se confruntă cu o economie șubredă, iar energiile regenerabile sînt încă slabe. Cărbunele devine astfel paravanul dintre stabilitate și haos economic.
Summitul pentru climă de la Madrid. Vorbă multă, căldură mare
Sute de politicieni, diplomați și experți s-au reunit la Madrid pentru Summitul pentru climă COP25, care va dura 20 de zile. O perioadă în care liderii mondiali vor fi din nou supuși la presiuni pentru a lua măsuri, asfel încît să limiteze încălzirea globală și să își asume un calendar clar în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Evenimentul are loc în contextul în care Uniunea Europeană și-a asumat implementarea unui plan elaborat privind acțiunea climatică, concentrat pe reducerea emisiilor de CO2 cu pîna la 60% pînă în 2030.
În același timp, ONU a lansat multiple avertismente referitoare la faptul ca emisiile globale au crescut cu 1,5% pe an în medie în ultimul deceniu, iar planeta se apropie de o catastrofă climatică fără precedent.
Discuțiile se vor concentra pe pregătirea terenului pentru anul viitor, cînd se vor împlini cinci ani de la semnarea Acordului de la Paris, cel mai ambițios document care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începînd cu anul 2020.
Marele absent de la acest eveniment este președintele Statelor Unite, Donald Trump, cel care a și inițiat procesul de retragere formală a țării sale din Acordul de la Pris, la care administrația Obama aderase în 2015.
Pînă în prezent, 65 de țări au spus că își vor atinge obiectivele naționale pentru climă, dar nu este suficient.
„Timp de secole, am fost, inconștient, în război cu natura. Am supraexploatat resursele noastre naturale fără a ține cont de consecințe. Ne-am adus planeta în genunchi. Acum trebuie să schimbăm dramatic modul în care facem lucrurile și să revoluționăm abordarea noastră. Am avut revoluția industrială, revoluția tehnologică, acum este timpul pentru revoluția verde”, a declarat la Madrid Charles Michel, președintele Consiliului European.
„Scopul nostru este să creștem nivelul obiectivelor noastre. În Franța, acest lucru se întîmplă, de exemplu, prin decizia pe care am luat-o și care are efect în 2022, să închidem toate centralele pe cărbune din țară”, a anunțat Edouard Philippe, premierul Franței.
China, Statele Unite și India, care sînt cei mai mari poluatori ai planetei, nu și-au asumat angajamente clare pentru combaterea schimbarilor climatice, în condițiile în care angajamentele lor ar avea cel mai mare impact pentru prevenirea unei crize climatice.
Adăuga comentariu