Cer senin la Beijing, după îmbunătățirea mediului

În urmă cu un deceniu, în capitala Chinei, lumea murea din cauza poluării, cerul nu era niciodată vizibil din cauza smogului și turiștii nu se înghesuiau să respire unul dintre cele mai poluate atmosfere de pe planetă.

Decenii la rînd, industrializarea masivă a Chinei a dus la o poluare excesivă a marilor orașe, numită de presa occidentală "Airpocalypse". Cerul și vizibilitatea din orașe erau afectate de un smog gros, populația era obligată să poarte măști medicale, mult înainte de impunerea lor în timpul pandemiei de coronavirus, iar turiștii care se aventurau în cele șapte locații UNESCO din Beijing și din împrejurimi, erau circumspecți în privința revenirii, după ce respirau praf și noxe, transmite Noi.md cu referire la sport.ro.

În urmă cu aproape zece ani a avut loc evenimentul numit "2013 Eastern China smog", unul dintre cele mai severe episoade de poluare a aerului din istoria recentă, care a afectat zona estică a țării asiatice și a dus la închiderea aeroporturilor, autostrăzilor și școlilor. Vizibilitatea era foarte redusă, din cauza lipsei curenților reci de aer, care să poarte emisiile industriale, mărite pentru producția de produse pentru Crăciunul anului 2013. Deși principalele orașe afectate au fost Shanghai, Nanjing și Jiangxi, efectele s-au făcut simțite și în Beijing, capitala Chinei, și Comitetul Internațional Olimpic a cerut garanții că poluarea nu va afecta organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022.

După ce a primit organizarea competiției, în 2015, autoritățile chineze au făcut un plan de contracarare a poluării, mai ales că populația cerea măsuri rapide și drastice. Începînd cu 2017, China a interzis importul de gunoi și materiale reciclabile, refuzînd să mai fie groapa de gunoi a lumii. În anii următori, țările vestice s-au confruntat cu o gravă criză a reciclării și a umplerii gropilor de gunoi cu materiale care tradițional mergeau în China pentru a fi sortate sau depozitate. Vapoare întregi și containere au fost oprite în porturile Shanghai, Shenzen, Ningbo-Zhoushan, Guangzhou sau Hong Kong, după controale aspre ale autorităților chineze, și întoarse din drum.

În același timp, chinezii au interzis încălzirea locuințelor cu cărbune, au început să scoată de pe șosele mașinile foarte poluante, au plantat anual 36.000 de kilometri pătrați de noi păduri, au investit masiv în surse de energie regenerabile, precum cele eoliene și solare, iar țara asiatică este astăzi un lider al construcției de mașini electrice și al bateriilor care le alimentează. În 2022, în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă, cerul de deasupra Beijingului este albastru și munții din jurul orașului sînt vizibili din depărtare, lucru greu de imaginat în urmă cu un deceniu.

Deși poluarea se ridică încă peste limita stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, tot mai puțini chinezi suferă de alergii, astm sau de afecțini grave asociate poluării, precum cancerul pulmonar sau boli cardiovasculare. Locuitorii din Beijing pot acum să facă jogging sau să iasă la picnic în parcuri, după ce zeci de ani au fost ținuți în case, cu geamurile închise și cu purificatoarele de aer la îndemînă. Anul trecut, Beijingul a avut parte de 288 de zile de aer curat, față de 178 de zile înregistrate în 2013, ceea ce înseamnă un progres uluitor.