Crăpăturile din pămînt din jurul Teheranului, capitala Iranului, se măresc pe zi ce trece ameninţînd infrastructura locală şi casele oamenilor.
Cauzele principale sînt folosirea la maxim a rezervelor de apă şi seceta accentuată din regiune.
Cauza acestor prăbuşiri ale suprafeţei este seceta. Regiunea se luptă cu o lipsă mare de apă care durează de trei decenii. Problema a crescut odată cu creşterea populaţiei, care în prezent se apropie de 8,5 milioane, scrie Live Science.
Apa pompată din rîurile subterane a devenit din ce în ce mai sărată pe măsură ce oraşul s-a bazat din ce în ce mai mult pe această sursă. În acelaşi timp, o porţiune însemnată din această apă ajunge în agricultură, unde este distribuită ineficient.
Ca rezultat, terenul din zonă se prăbuşeşte. Aflat la o altitudine de circa 1.200 de metri, oraşul s-a scufundat cu circa 22 de centimetri pe an, conform guvernului iranian. Alt studiu de anul trecut, bazat pe măsurători din satelit, a ajuns la o concluzie asemănătoare, terenul pierzînd în altitudine cu aproximativ 25 de centimetri în fiecare an.
Toată această scufundare a crăpat clădiri şi conducte de apă, au deschis gropi în pămîntul uscat şi au cauzat fisuri lungi de kilometri. Localnicii se tem că locuinţele lor se vor prăbuşi. Aeroportul, rafinăria de petrol, autostrăzile şi căile ferate din regiune sînt ameninţate.
Problema este cauzată parţial şi de sancţiunile internaţionale aplicate ţării de la revoluţie. Iran a dorit să producă suficientă hrană locală în timpul crizei, ceea ce a dus la exploatarea la maxim a rezervelor de apă.
Adăuga comentariu