Bun venit în viitor! Dronele responsabile de polenizare!

Aproape trei sferturi din culturile din intreaga lume depind de polenizarea realizata de albine si de alte insecte.

Insa pesticidele folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor, metodele de curatare a pamantului si schimbarile climatice au facut ca o mare parte dintre aceste insecte sa dispara, creand probleme grave fermierilor.

Polenizarea este necesara pentru reproducerea plantelor cu flori. In polenizare, staminele (partea masculina a florii) produce polenul care fertilizeaza pistilul (partea feminina a florii) pentru a se produce semintele. La florile autogame, stamina arunca polen direct pe pistil. Insa in polenizarea incrucisata este nevoie de un intermediar care sa duca polenul de la o floare la alta. Polenizarea incrucisata este mai indicata decat autopolenizarea intrucat creste diversitatea genetica si calitatea culturilor.

Din cauza ca in ultimii ani declinul albinelor a fost tot mai accentuat, oamenii au incercat sa le inlocuiasca cu altceva. In unele zone, oamenii fac polenizarea manual mutand polenul de la o floare la alta cu ajutorul unor betisoare speciale.

Eijiro Miyako de la Institutul National al Japoniei pentru Stiinte Industriale Avansate si Tehnologie, si colegii sai au folosit principiul polenizarii incrucisate pentru a realiza o drona care poate inlocui albinele in procesul de polenizare. Drona are 4 cm latime si o greutate de 15 grame. Baza dronei este dotata cu par de cal acoperit cu un gel special. Cand drona stationeaza pe o floare, polenul se prinde pe gelul special, urmand ca la urmatoarea stationare, pe o alta floare, polenul sa se amestece. In experimentele realizate pana acum, drona a polenizat crinul japonez, fara ca aceasta sa deterioreze pistilul sau stamina florii polenizate.

In momentul de fata oamenii de stiinta lucreaza la dezvoltarea unor drone autonome care sa ii ajute pe agricultori sa isi polenizeze culturile. Sisteme GPS, camere high-resolution si inteligenta artificiala se vor folosi pentru ca dronele sa isi creeze traseele singure intre flori si sa aterizeze corect pe ele.

Saul Cunningham de la Universitatea Nationala din Australia, Canberra, a declarat in legatura cu inventia japoneza, ca, desi ideea este intriganta, nu este fezabila din punct de vedere economic. Cunningham a dat exemplul livezilor de migdale care se pot intinde pe mii de kilometri, un singur copac ajungand sa aiba in jur de 50.000 de flori. In aceste conditii costurile ar fi enorme.

In prezent sînt vizate mai multe alte tipuri de strategii de combatere a declinului albinelor printre care se numara un control mai atent al utilizarii pesticidelor, cresterea de plante care se inmultesc prin autopolenizare si folosirea de masini care sa imprastie polen pe deasupra culturilor.