Anchetatorii OMS vor să revină în China, pentru cercetări amănunţite în laboratorul din Wuhan

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) revine cu o nouă solicitare către China. Specialiştii vor permisiunea de a realiza verificări suplimentare în laboratoarele din Wuhan unde au fost identificate primele cazuri de COVID-19, scrie mediafax.ro.

China ar fi încercat să ascundă analizele de secvenţiere ale virusului, iar în urmă cu puţin timp serviciile secrete americane au aflat că mai mulţi angajaţi ai laboratorului din Wuhan au fost spitalizaţi cu simptome asemănătoare COVID încă din toamna anului 2019.

„Cerem transparenţă, deschidere şi cooperare din partea Chinei, în special în ceea ce priveşte informaţiile, datele brute pe care le-am solicitat în primele zile ale pandemiei. Avem nevoie de informaţii directe cu privire la situaţia acestui laborator înainte de pandemie, dar şi la începutul acesteia”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Autorităţile chineze susţin că iau în considerare colaborarea cu OMS pentru noi cercetări. Pînă acum au fost aduse în discuţie două ipoteze principale. Potrivit uneia dintre ele, virusul s-ar fi dezvoltat pe cale naturală, prin transmiterea mediată de la liliac la om. Dar există şi un al doilea scenariu, negat de China, în care virusul SARS-CoV-2 ar fi fost creat în laborator.

„În luna martie a acestui an, Organizaţia Mondială a SănătăţiI a publicat raportul oficial privind monitorizarea comună a virusului”, aminteşte Zhao Lijian, purtător de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe din China. Printre concluziile raportului este precizată şi probabilitatea scăzută a unei scurgeri de laborator din Wuhan.

13 secvenţe ale virusului SARS-COV-2, descoperite în probe din 2019
Investigatorul principal al misiunii OMS, Peter Ben Embarek, a declarat pentru CNN, într-un interviu exclusiv acordat în februarie 2021, că au găsit semne ale răspîndirii mai ample a coronavirusului în anul 2019. Astfel, în luna decembrie, în Wuhan ar fi existat deja mai bine de o duzină de tulpini ale virusului SARS-CoV-2.

Specialistul OMS în materie de siguranţă alimentară a adăugat că oamenii de ştiinţă chinezi au prezentat echipei 174 de cazuri de coronavirus din Wuhan şi împrejurimi, depistate în decembrie 2019. Dintre acestea, 100 au fost confirmate prin teste de laborator, iar alte 74 prin diagnosticarea clinică a simptomelor pacientului.

Embarek estimează că un număr atît de mare de cazuri grave, observate de medici înainte ca virusul să fie cunoscut şi studiat la scară largă, ar putea semnala prezenţa altor pacienţi neidentificaţi. Prin urmare, boala COVID-19 ar fi putut afecta peste 1.000 de persoane din Wuhan în decembrie 2019.

Acesta a declarat că echipa, formată din 17 oameni de ştiinţă ai OMS şi 17 cercetători chinezi, a extins tipul de material genetic viral examinat în cazurile timpurii de coronavirus din Wuhan. Acest lucru le-a permis să se uite la probe genetice parţiale, reuşind astfel să obţină pentru prima dată 13 secvenţe diferite ale virusului SARS-COV-2 din decembrie 2019. Secvenţele ar putea oferi indicii valoroase despre răspîndirea geografică a virusului, precum şi despre momentul apariţiei focarului de COVID-19.

„Unele dintre ele (probe analizate – n.r.) provin din pieţe … Altele nu”, adaugă Embarek, făcînd referire la piaţa de fructe de mare Huanan din Wuhan, despre care se crede că a jucat un rol principal în răspîndirea iniţială a virusului.

Modificările în structura genetică a unui virus sînt frecvente şi, în mod normal, inofensive. Acestea apar în timp, pe măsură ce virusul se multiplică şi se transmite la oameni sau animale.

Embarek a refuzat să tragă concluzii despre posibilele semnificaţii ale celor 13 tulpini virale pentru istoria bolii COVID-19. Totuşi, profesorul Edward Holmes, virolog la Universitatea din Sydney, Australia, a declarat în aceeaşi perioadă în care a avut loc şi interviul amintit că, „deoarece a existat deja diversitate genetică în secvenţele SARS-CoV-2 eşantionate la Wuhan în decembrie 2019, este probabil ca virusul să fi circulat mai mult de o singură lună.”

Echipa a avut ocazia să comunice cu primele persoane infectate din China, potrivit raportărilor oficiale. Printre aceştia se află şi un bărbat de 40 de ani, fără antecedente de călătorie, care a primit rezultat pozitiv pe 8 decembrie 2019.
Relaţia OMS-China. Investigaţiile continuă
La începutul anului, echipa OMS a susţinut o conferinţă de presă de trei ore alături de omologii chinezi din Wuhan pentru a prezenta concluziile misiunii. De atunci, au apărut mai multe detalii cu privire la datele la care au avut – sau nu – acces.

China a promis transparenţă şi sprijin în ancheta OMS. Răspunzînd criticilor SUA referitoare la accesul la datele brute despre pandemie, Ambasada Chinei din Washington DC a transmis: „Ceea ce a făcut SUA în ultimii ani a subminat grav instituţiile multilaterale, inclusiv OMS, şi a afectat grav cooperarea internaţională în domeniul COVID-19”.

Echipa OMS a afirmat de la bun început că speră să se întoarcă în Wuhan pentru a continua investigaţiile.