Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova Qudsi Osmanov a numit simbolic faptul că eliberarea orașului Șușa - vechi centru cultural al țării, care de 28 de ani s-a aflat sub ocupație, a coincis cu marcarea, în Azerbaidjan, 9 noiembrie, a Zilei drapelului de Stat, relatează Noi.md.
Diplomatul a menționat că în acest an sărbătoarea este resimțită de azeăi într-un mod special, pentru ca pe 8 noiembrie steagul Azerbaidjanului a fost ridicat peste orașul Șușa, vechiul centru cultural al țării, care a fost ocupat timp de 28 de ani. De aceea, țara sărbătorește astăzi o sarbatoare dublă, avînd un motiv dublu de mîndrie.
În această zi fericită, ambasadorul Azerbaidjanului în Moldova, Gudsi Osmanov, i-a felicitat pe compatrioții care locuiesc în țara noastră cu sărbătoarea și a menționat că, după restabilirea independenței Azerbaidjanului, Drapelul de stat al țării, care devenise un simbol al suveranității naționale, a devenit unul dintre simbolurile sacre ale statului pentru azeri. Și acum, în timpul războiului, este și mai semnificativ pentru oameni, pentru că armata curajoasă a țării luptă sub el, pentru ca el să înceapă să se înalțe din nou deasupra orașelor și satelor ocupate.
”Drapelul pe care l-am moștenit de la Republica Democrată Azerbaidjan demonstrează aderența noastră la libertatea de ideologie, valorile naționale și idealurile omenirii. Ne bucurăm că astăzi se înalță deasupra multor orașe din Azerbaidjan ocupate anterior, pe care curajoasa noastră armată le-a eliberat deja, inclusiv deasupra orașului Șușa - centrul culturii azere. Este atît de simbolic că eliberarea acestui important oraș al nostru a coincis cu Ziua Drapelului", a spus ambasadorul.
El a menționat că astăzi Șușa este aproape în totalitate distrus de invadatori.
"În regiunea Șușa existau aproximativ 570 de monumente culturale și istorice. În perioada ocupației armene, toate au suferit într-o animită măsură. Multe au fost distruse complet, unele au fost schimbați pînă la nerecunoaștere și armenizate. Dar în moscheea din Șușa ei creșteau vite. Vandalii armeni au batjocorit nu doar moștenirea culturală a Șușei, ci și alte orașe și regiuni pe care le-au ocupat și au distrus și monumente religioase situate pe ținuturile istorice ale Azerbaidjanului în Armenia. Moscheea Shah Abbas din Erevan, Moscheea Damirbulag, Moscheea Haji Novruz Ali, moscheea Sardar, sanctuarele Bugakar și Agadede, precum și alte locuri sfinte au fost complet distruse de armeni, iar arhitectura Moscheii Albastre a fost schimbată și prezentată drept un monument al Iranului. Și trebuie să spun că armenii mereu au vandalizat cultura azeră, chiar si pe vremurile sovietice", a adăugat el.
Ambasadorul a povestit puțin din istorie și a spus că acea parte a Armeniei moderne în care se află capitala Erevanul, până în 1828 aparținea Azerbaidjanului și a fost numită Hanatul Erevan. Hanatul a fost anexat la Imperiul Rus la sfîrșitul războiului ruso-persan din 1826-1828 și a fuzionat cu Khanatul Nakhichevan. În 1828, pe locul khanatelor Erivan și Nakhichevan, s-a format regiunea armeană, iar descendenții armenilor au fost relocați masiv din Iran în ea. Azerii au fost evacuați treptat din aceste ținuturi, iar moștenirea lor culturală a fost distrusă și armenizată.
Același lucru s-a întâmplat, porticit lui, și cu Khanatul Karabakh. Dar cel mai mult zona a fost vandalizată după 1988.
„Lista aprobată de Comitetul de Stat pentru Afaceri cu Structuri Religioase indică faptul că aproximativ 403 de monumente istorice și religioase au fost situate în teritoriile ocupate din Azerbaidjan până în 1988. Dintre acestea, 67 sînt moschei, 144 sînt temple, 192 sînt altare. Din 67 de moschei, astăzi sunt doar 4 și în ale amenii cresc vite. Aceasta nu este doar lipsă de respect pentru poporul azer, aceasta este o adevărată demonstrație a urii. Cît mai poate răbda țara noastră?", a spus Gudsi Osmanov.
Ambasadorul a menționat că astăzi multe orașe și sate aflate sub ocupație au fost eliberate datorită eforturilor comandantului-șef al armatei azere, președintelui Ilham Aliyev. "Și când pamînturile azere vor scăpa complet de inamic, când steagul nostru va fi ridicat din nou deasupra lor, toate monumentele culturale și monumentele religioase din aceste teritorii vor fi restaurate potrivit scopului lor. Iar cei responsabili pentru distrugerea lor vor fi pedepsiți în conformitate cu legea nu numai a Azerbaidjanului. Dar sperăm că și comunitatea mondială va acorda atenție acestui lucru", a conchis dl Osmanov.
Drapelul Azerbaidjanului a fost înființat pe 9 noiembrie 1918 drept Drapel de Stat în cadrul ședinței guvernului Republicii Democrate Azerbaidjan. El a existat pînă în 1920, când a fost proclamată RSS Azerbaidjan. La 5 februarie 1991, el a reapărut, a fost adoptată legea „Drapelul de stat al Republicii Azerbaidjan”, Consiliul Suprem al Republicii Azerbaidjan a declarat drapelul Republicii Democrate Azerbaidjan Drapelul de stat.
Drapelul Azerbaidjanului are trei culori. Culoarea albastră înseamnă tiurcism (principala populație a țării - azerii - aparține popoarelor vorbitoare de tiurcă), culoarea roșie reflectă cursul spre modernizarea societății și dezvoltarea democrației, iar verdele indică apartenența la credința islamică.
Adăuga comentariu