Savanţii de la Universitatea Harvard au stabilit că anul 536 după Hristos este anul cu cel mai mare nenoroc din istoria omenirii.
În acest an s-au produs erupții vulcanice, care au provocat o răcire și o foamete îndelungată, relatează ediţia Science Alert.
Cercetătorii au analizat miezurile de gheață - probe de gheață care s-au acumulat de-a lungul secolelor - din Groenlanda și Antarctica. Specialiştii au găsit în ele urme de tephra (sedimente de cenușă și alte ejecţii vulcanice), care datează din anul 536 . Această perioadă coincide cu cea mai pronunţată scădere a temperaturii medii anuale din emisfera nordică, pe parcursul mai multor mii de ani. Conform contemporanilor, soarele s-a oprit să mai încălzească, iar în ceea ce privește luminozitatea, a devenit asemănător cu Luna.
Totodată, oamenii de știință au depistat urme ale celei de-a doua erupții mari, care a avut loc în anul 540. Acele evenimente au cauzat, cel mai probabil, pandemia de mai tîrziu de ciumă, numită şi ciuma lui Iustinian, secetă, lipsa de recolte, fenomene climaterice anomale și foamete. Toate acestea au dus la migrații și la războaie, dar și la moartea unui număr mare de oameni.
Cu toate acestea, în straturile de gheață datînd din anul 640 după Hristos, au fost găsite urme de plumb. Cauza poluării cu metale a fost cauzată de extracția argintului din minereurile de plumb și începutul confecţionării monedelor, ceea ce a dus la o nouă creștere economică.
Adăuga comentariu