Zona de luncă de pe rîul Camenca, compromisă de activitatea omului, ar putea „renaște”

Zona de luncă de pe rîul Camenca ar putea fi compromisă definitiv, dacă nu va fi reabilitat cursul de apă natural al rîului, care traversează 14 localități din raionul Glodeni și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”.

Asta din cauza activității umane. În anii ’70 ai secolului trecut, principala grijă părea evitarea inundațiilor în satele din apropierea rîului, dar și interesul de a capta apa pentru comodități personale. Astfel, lîngă Balatina a fost construit un canal care redirecționa apele în rîul Prut, și nu paralel, după cum era cursul natural.

Drept consecință, au secat 40 de kilometri din albia naturală a rîului Camenca, cea care pe paralela cu Prut găzduia păsări care eclozau și probabil cea mai mare zonă umedă din regiunea de nord-vest a țării. Iar zonele umede aduc multiple servicii societății, care fie că erau neglijate, fie neconștientizate pe deplin.

După anii ’90, pe rîul Camenca s-au construit bazine de acumulare pentru piscicultură, creșterea animalelor domestice, cu o suprafață totală de peste 20-30 ha.

La toate aceste intervenții ale omului se adaugă și efectele schimbării climei, care devine tot mai imprevizibilă și cu efect pronunțat din cauza rezilienței scăzute ca rezultat al dereglării hidrologice, adică secării rîului cu bălțile sale.

În 2022, cu ajutorul donatorilor va demara un proiect, finanțat de Facilitatea Globală de Mediu și cu contribuții din partea autorităților naționale, care își propune să revitalizeze cursul natural al rîului și să readucă viața pentru diversitatea biologică de pe teritoriul rezervației Pădurea Domnească.

Reabilitatea cursului natural al rîului Camenca ar contribui la revenirea speciilor de păsări care poposeau anual în zona umedă, precum lebede, rațe, gîște, bîtlani. Peisajul pitoresc, rîul curgînd de-a lungul lanțurilor dispersate de toltre, sînt premise pentru dezvoltarea turismului rural – un venit real pentru populația locală și impulsionare spre dezvoltare.