De ce preșcolarii din Moldova sînt diagnosticați tot mai des cu reținere în dezvoltarea vorbirii

În ultimii 10 ani în Moldova specialiștii se confruntă tot mai des cu diagnosticarea la copiii preșcolari a reținerii în dezvoltarea vorbirii.

După cum a menționat în comentariu pentru Noi.md psihologul-logoped Elena Ceban, reținerea în dezvoltarea vorbirii poate fi prezentă la copiii cu tulburări ale spectrului autist (TSA), retard mintal, deficiențe de auz, dar și la copiii obișnuiți cu intelect normal.

”Dacă în cazul tulburărilor combinate cauzele retardului în dezvoltarea vorbirii sau lipsa vorbirii se pot ascunde în specificul dezvoltării fizice și psihice a copilului, atunci în cazul dezvoltării intelectuale normale a preșcolarului cauzele nu-s așa de evidente și se ascund în mediul educațional inadecvat al copilului”, a menționat Elena Ceban.

Psihologul-logoped a numit următoarele greșeli în educație:
– organizarea incorectă a mediului de vorbire al copilului – cu el se vorbește puțin sau deloc;
– aprecierea neadecvată a posibilităților copilului, subestimarea lor – un timp îndelungat copilul este considerat micuț, de la care e prematur să ceri o reacție verbală sau comunicare verbală ;
– organizarea necorespunzătoare a vieții și în forma activităților dezvoltatoare, dar și prin a-i oferi posibilitatea să se joace de sine stătător cu ajutorul gadgeturilor.

”În ambele cazuri sistemul nervos al copilului este supraîncărcat cu informații vizuale și auditive, cu impresii, în rezultat el este supra-surmenat, ceea ce inhibă activitatea altor zone ale creierului, inclusiv cele ale vorbirii și cele motorii”, a menționat psihologul Elena Ceban.

Potrivit ei, astfel se formează un retard în dezvoltarea vorbirii, dar și în dezvoltarea motoricii fine și brute. Din cauza unei astfel de abordări a organizării mediului educațional, avem de a face cu fenomenul infantilizării copiilor, adică perceperea îndelungată a lui ca pe un micuț, incapabil să manifeste funcții umane ”complexe”

Pasiunea părinților pentru gadgeturi și deprinderea copiilor cu această formă de petrecere a timpului se soldează cu creșterea numărului de preșcolari cu retard în dezvoltarea vorbirii și a elevilor școlii primare cu vorbirea subdezvoltată.
Retardul în dezvoltarea vorbirii provoacă și un retard al altor procese psihice, cum ar fi intelectul, atenția vorbirii, memoria vorbirii, imaginația, pe viitor complică și procesul de învățare a cititului și scrisului. În plus, necesitatea nesatisfăcută de comunicare verbală deplină provoacă reacții emoționale necontrolate ale copilului – isterie, agresivitate, neascultare, sensibilitate, lacrimi.