Strategia 2050: Cum vrea Moldova să-și reducă importurile de resurse energetice cu 50%

Ministerul Energiei al Moldovei a lansat spre consultări publice proiectul noii Strategii energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2050. Documentul, calificat drept „cel mai ambițios” din ultimele trei decenii, prevede o transformare profundă a sectorului energetic, însă și un cost enorm – estimat la peste 43 de miliarde de euro.

După cum trasmite Noi.md c referire la Mold Street, strategia urmărește consolidarea securității energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și alinierea la standardele europene de sustenabilitate și competitivitate. Autorii susțin că, dacă planul va fi realizat integral, pînă în 2050 economia națională ar putea funcționa cu un PIB de aproape trei ori mai mare decît în prezent.

Unul dintre obiectivele centrale este reducerea dependenței de importuri: de la peste 77% în prezent la 40% în 2050. Aceasta ar urma să fie obținută prin eliminarea consumului de cărbune pînă în 2030 și reducerea drastică a utilizării gazelor și produselor petroliere.

Planurile de dezvoltare a capacităților de producere sînt la fel de ambițioase. În 2050, puterea instalată ar urma să depășească 5.000 MW, de peste cinci ori mai mult decît în prezent (excluzînd capacitățile din regiunea transnistreană). Circa jumătate din energie va fi generată de centrale eoliene – cu o capacitate de 2,6 GW, de 12 ori mai mare decît cea actuală. A doua sursă ar urma să fie energia solară, urmată de instalaţiile de stocare a energiei, în timp ce cota centralelor pe bază de gaze va scădea sub 10% din capacităţi.

Noutatea absolută o constituie posibilitatea construirii unei centrale nucleare modulare mici (SMR) de circa 300 MW, care ar putea înlocui capacitatea Termocentralei de la Cuciurgan (Moldgres), destinată închiderii.

Cele mai mari investiții – peste 17,5 miliarde de euro – sînt estimate în sectorul transporturilor, prin electrificarea și modernizarea flotelor auto și feroviare. Alte 9,1 miliarde de euro vor fi necesare pentru reabilitarea clădirilor, iar 5,5 miliarde pentru modernizarea sistemelor de încălzire. Circa 8,5 miliarde de euro ar urma să fie direcționate spre dezvoltarea capacităților de producere a energiei electrice, cu sprijin masiv din partea investitorilor privați.

Deși nota de plată este foarte ridicată – echivalentă cu 2,5 PIB-uri anuale la nivelul anului 2024 – autorii strategiei afirmă că investițiile sînt viabile datorită economiilor rezultate din reducerea dependenței de importuri de gaze și produse petroliere.

Autorii susţin că evaluările economice confirmă faptul că aceste investiții sînt viabile din punct de vedere financiar, în special graţie economiei de resurse financiare, pe care le plătim la importul de gaze şi produse petroliere.