Președintele BNM a explicat acțiunile întreprinse în lupta împotriva inflației și a creșterii prețurilor

Evenimentele din ultima perioadă au demonstrat inconsecvența totală a prevederilor Legii cu privire la Banca Națională, potrivit căreia sarcina principală a "Inimii" economiei moldovenești este de a "asigura și menține stabilitatea prețurilor".

În loc să ofere economiei mijloacele de dezvoltare, prin eforturile "partenerilor de dezvoltare", BNM a fost pusă în fața unei sarcini imposibil de realizat, din care cauză această instituție majorează constant ratele în economie și "strînge" șuruburile băncilor comerciale, luînd exemplu de la băncile centrale ale țărilor dezvoltate. În același timp, nu sînt luați în considerare cel puțin doi factori importanți:

• În Occident, pentru a lupta împotriva inflației, băncile centrale majorează ratele cu fracțiuni de procent sau, cel puțin, cu 1-2% și, astfel, nu blochează finanțarea economiei de către bănci;
• În Republica Moldova, cu un nivel ridicat al importului de resurse energetice și bunuri de consum, inflația, în toate timpurile, a fost, în general, importată.

Portalul Noi.md a acceptat propunerea conducerii BNM și, în cadrul unui interviu general oferit de către președintele Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, mass-media din Republica Moldova, l-a întrebat cum poate BNM, în conformitate cu legea, să controleze inflația în fața unui volum mare de importuri semnificativ mai scumpe și ce neajunsuri din partea conducerii BNM condiționează o inflație înaltă în țară? Dacă președintele Republicii Moldova are dreptate și BNM nu poate controla inflația, nu este momentul să schimbăm Legea BNM și să stabilim alte sarcini mai realiste pentru banca principală a țării? De exemplu, este necesar să se organizeze un sistem eficient de finanțare a dezvoltării industriei în țară? Dacă președintele Republicii Moldova are dreptate și BNM nu poate controla inflația, nu ar fi timpul să schimbăm Legea BNM și să stabilim alte sarcini, mai realiste, pentru principala bancă a țării? De exemplu, n-ar fi mai bine să organizăm un sistem eficient de finanțare a dezvoltării industriei în țară?

Președintele Băncii Centrale, la rîndul său, a reamintit că există șocuri inflaționiste din exterior care nu au la origine politica monetară a BNM (noi.md – acest lucru confirmă încă o dată incapacitatea BNM de a-și îndeplini "Sarcina principală").. ”Ele sunt provocate de anumite evenimente din afara Republicii Moldova. Ele au pornit cu problemele create de criza pandemică și acum au fost amplificate de războiul din Ucraina. Prin politica monetară nu pot fi oprite aceste șocuri inflaționiste, dar asta nu înseamnă că obiectivul principal al BNM legat de stabilitatea prețurilor și-a pierdut actualitatea. Mandatul BNM se aplică pentru a readuce inflația la țintă. Adică noi trebuie să oprim cât mai repede propagarea efectelor acestui val de scumpiri și să prevenim creșterile galopante sau cum le numim noi, profesioniștii, efectele de runda a doua și să readucem cât mai repede inflația la țintă. În prezent, majoritatea băncilor centrale își aplică mandatul de asigurare a stabilității prețurilor anume în acest mod”, a declarat președintele Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Potrivit lui, politica monetară și strategiile de politică monetară sunt foarte complexe și prevăd instrumente foarte complicate, modelări econometrice, dezbateri în interiorul BNM și doar ulterior se ajunge la o decizie.

”Ca să ei anumite decizii trebuie să ai și anumite cunoștințe și experiență în domeniu. Toate băncile centrale au exact aceleași instrumente ca BNM și în lupta cu inflația se aplică exact aceleași instrumente clasice”, a menționat Octavian Armașu.

Dl Armașu are absolută dreptate - cel mai probabil, conducerea BNM nu are nici experiență, nici cunoștințe în acest domeniu, dar, după cum arată evenimentele din ultima perioadă, BNM nu deține nici instrumentele necesare pentru a realiza "sarcina principală" impusă artificial din exterior. În acest sens, modificările la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sînt necesare de mult timp pentru a înlătura de pe umerii acestei instituții sarcinile imposibile, încercările de rezolvare ale cărora duc la blocarea dezvoltării economiei moldovenești, și a stabili niște sarcini reale, așa cum se face în acele țări pe care obișnuim să le numim "dezvoltate". În aceste țări, sarcina de a lupta cu inflația nu mai este deja una principală, dar este menționată, împreună cu alte sarcini principale ale băncilor centrale:

• Sarcinile Băncii Centrale a Japoniei sînt menținerea unui nivel ridicat al economiei, desfășurarea unei politicii monetare, reglarea volumului de bani în circulație, modificarea ratei dobînzii (la necesitate) și formarea cursului de schimb al monedei naționale.
• Sarcinile Rezervei Federale a SUA - îndeplinirea sarcinilor Băncii Centrale a țării; menținerea unui echilibru între interesele publice în SUA și interesele băncilor comerciale; supravegherea și reglementarea sistemului bancar al țării, protejarea intereselor investitorilor și clienților instituțiilor de creditare; înlăturarea problemelor privind lichiditatea la nivel local și acordarea de împrumuturi instituțiilor de creditare.
• China. În conformitate cu Legea Republicii Populare Chineze "Cu privire la Banca Populară Chineză", banca are funcția de reglementare a circulației monetare și a creditului. Banca Centrală a Chinei face parte din structura guvernului. În același timp, analiștii menționează că stabilizarea prețurilor nu mai este sarcina principală, importante devin reglementarea structurii și creșterea stabilă bazată pe coordonarea macro-politicii.
• Anglia. Menținerea stabilității cursului de schimb și a puterii de cumpărare a monedei naționale (lira sterlină). Pentru a atinge acest obiectiv, este implementată o politică corespunzătoare a ratei dobînzii, ceea ce înseamnă corespunderea situației reale cu ținta inflației, care este determinată de guvern. Menținerea stabilității sistemului financiar, atît național, cît și global.

Asigurarea stabilității financiare presupune protecția împotriva amenințărilor la adresa întregului sistem financiar. Amenințările sînt investigate de autoritățile de supraveghere și departamentele analitice ale Băncii. Amenințările sînt înlăturate prin intermediul operațiunilor financiare și de altă natură, atît pe piața națională, cît și peste hotare. În cazuri excepționale, Banca poate acționa în calitate de "creditor de ultimă instanță".

Astfel, putem observa că în aceste țări, stabilitatea prețurilor nu este menționată deloc drept sarcină principală și, chiar dacă este menționată, atunci ca una dintre cele mai puțin importante sarcini și numai dacă guvernul solicită un astfel de ajutor. În țările dezvoltate, băncile centrale își dezvoltă țările, asigurînd, în primul rînd, finanțarea economiei cu bani ieftini și lungi, iar acest lucru, în ciuda faptului că aceste țări au o piață internă mare, familii și corporații cu capitaluri mari istorice, precum și o piață dezvoltată a valorilor mobiliare.

În Republica Moldova, singura sursă posibilă pentru dezvoltarea economiei a fost blocată artificial, fiindu-i stabilită sarcina imposibilă de "asigurare și menținere a stabilității prețurilor".

Legea cu privire la BNM trebuie modificată, și cît mai curînd posibil.