Oamenii de știință economiști calculează incorect rezervele

După ce am făcut cunoștință cu materialul "Datoria externă a RM în 2022", scris de doctorul în științe Vladimir Golovatiuc, am putea observa o logică aparte și abilitatea autorului de a analiza în profunzime datele statistice oficiale publicate de instituțiile statului.

În același timp, în materialul menționat al lui Vladimir Golovatiuc există mai multe probleme. În special, autorul nu ține cont de acele active care există în realitate și formează în mod informal rezerve care nu sînt luate în calcul la formarea statisticilor oficiale.

În același timp, este vorba despre cifre care nu sînt inferioare celor la care se referă domnul Golovatiuc, de unde și concluzia eronată la care ajunge autorul:

Ar trebui să luăm mai multe împrumuturi externe, dar în scopuri investiționale, pe termen lung și la o rată de 1-2% pe an.

De fapt, există suficiente resurse în țară, dar acestea nu sînt luate în considerare la elaborarea politicilor monetare și fiscale, ceea ce îi conduce pe economiștii și funcționarii noștri publici la concluzii eronate.

Și nu se ține cont de următoarele aspecte:

1. suma mare de valută străină adusă în țară în numerar de către moldovenii aflați la muncă în străinătate, turiștii și călătorii de afaceri. Potrivit estimărilor noastre, anual, în Moldova sînt aduse în numerar valute străine echivalente cu cel puțin 3,0 miliarde de dolari SUA, care sînt cheltuite în țară.

2. un volum mare de economii ale populației în numerar în valută străină, care sînt păstrate în "ciorapi" care însumează, conform diferitelor estimări, echivalentul a 5,0 - 6,0 miliarde de dolari SUA.

Astfel, în cazul în care conducerea economică a țării, cu ajutorul unor economiști universitari, avînd capacitatea de a privi pe larg (unde sînteți?!) toate aspectele activităților economice și financiare ale populației, precum și ale agenților economici, ar lua în considerare toți banii disponibili în țară, atunci concluziile ar putea fi făcute direct opuse celor la care a ajuns dl Golovatiuc. Vorbim despre un set de măsuri pentru a transforma leul moldovenesc într-o monedă de dezvoltare, dintre care voi enumera doar cîteva:

1. Revizuirea drastică a politicii valutare a BNM, garantînd astfel stabilitatea și chiar o ușoară apreciere a leului față de euro (principala monedă în care se desfășoară activitatea economică externă a țării). Aceasta este o problemă tehnică pentru care țara dispune de rezerve valutare (oficiale și neoficiale) mai mult decît suficiente pentru a o rezolva.

2. Ținînd cont de nivelul extrem de scăzut de monetizare a economiei moldovenești (aproximativ 30%), să se înceapă o emisiune activă de lei, astfel încît în termen de 1-3 ani să crească masa monetară în lei la cel puțin 70% din PIB.

3. Modificarea Legii privind Banca Națională, permițînd BNM să împrumute Guvernul și economia (băncile comerciale) în lei la o dobîndă de 1-1,5% pe an.

4. Reducerea rapidă a ratelor la depozite și la credite, astfel încît agenții economici și familiile să aibă acces la credite pe termen lung, fie chiar și nu la nivelul de 1,5% pe an cu toate costurile, menționat de dl Goloviatiuc, ci, de exemplu, la 3-4% pe an în moneda națională. Atrag atenția asupra faptului că acordurile de depozit ale băncilor cu clienții lor prevăd o reducere unilaterală a ratelor dobînzilor.

5. Schimbarea fundamentală a politicii fiscale, astfel încît să fie semnificativ mai profitabil pentru populație să își investească banii în obligațiuni corporative, decît în depozite bancare (un subiect pentru o discuție separată).

Acestea sînt doar cîteva dintre măsurile vizate, care ar putea fi puse în aplicare într-o perioadă scurtă de timp, cu condiția că ar exista înțelegere privind necesitatea lor din partea oficialilor guvernamentali și de economiștii din mediul academic, care au influență asupra acestor oficiali.

Vasile Chirtoca,

președinte DAAC Hermes SA.