Navele sub pavilion moldovenesc, sursă de pericol, de metale şi poluare

În perioada 2012-2018 circa 100 de nave sub pavilion moldovenesc au ajuns la metal vechi în Turcia, Pakistan sau India, arată datele culese de Mold-Street.com, de pe platforma neguvernamentală Shipbreaking.

În rapoartele anuale ale Secretariatului Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (Paris MoU) frecvent se menţionează că multe din navele înregistrate cu pavilion moldovenesc sînt vechi, ruginite și prezintă risc major pentru navigație, transmite mold-street.com.

Vase multe şi ruginite

De exemplu în raportul pentru 2017 Paris MoU menționa în mod special cazul cargoului North Star, care era plin de rugină și avea fisuri.

În consecință i s-a interzis accesul în porturile statelor UE și s-a oferit o singură autorizație de navigare, doar spre un port din Turcia pentru reparație capitală sau tăiere la metal vechi.

Acesta a ajuns într-adevăr în Turcia, în unul dintre cele mai celebre "cimitire" de vase maritime din lume, Aliaga, unde a fost tăiat. Aceeaşi soartă în 2017 a avut şi cargoul Asirat şi alte 8 nave sub pavilion moldovenesc.

O altă destinaţie a vaselor ruginite din toată lumea, inclusiv Moldova este plaja Gadani din Pakistan, sau Alang în India, unde lucrează mii de persoane la dezasmblarea navelor.

Anume în Alang, India ar fi ajuns în 2018, tankerul petrolier Breeze, unul din vasele cele mai mari ce a navigat sub pavilion moldovenesc.

În total circa 90 de nave ce au navigat sub pavilion moldovenesc au avut această soartă în perioada 2012-2018, arată datele culese de Mold-street de pe platforma Shipbreaking. Acestea reprezintă circa 20% din aşa-zisa flotă comercială a Moldovei.

Aşa scapă de vechituri corporaţiile occidentale

O investigaţie realizată de jurnaliştii de la International Consortium of Investigative Journalists şi Finance Uncovered în cadrul proiectului Mauritius Leaks a scos la iveală că mai multe corporaţii internaţionale maritime se folosesc de aceste zone pentru a scăpa de navele ruginite.

"În fiecare an, marii armatori occidentali aruncă sute de nave învechite, care conțin materiale toxice precum azbestul, bifenilii policlorurați (PCB) și mercur.
În loc să plătească pentru demontarea în condiții de siguranță în șantierele navale reglementate, le vînd unor intermediari care „plătesc numerar”.

Acești agenți lucrează apoi cu companii anonime, care desfac pe bucăţi navele ajuinse pe plajele de maree din Asia de Sud, cum ar fi Bangladeshul și Pakistanul", potrivit anchetei.

În acest sens jurnaliştii aduc şi cîteva exemple de corporaţii, care oficial prezintă rapoarte auditate privind faptul că ele protejează mediul, dar în realitate vînd vasele vechi unor intermediari, pentru a nu mai figura în bilanţuri.

Rămînem în lista neagră

Cît despre Republica Moldova, apoi ultimele date, din iulie 2019, ale Secretariatului Paris MoU relevă că Republica Moldova se află pe locul 67 din 73, (al şaptele de la coadă) în lista neagră, categoria risc înalt, a statelor cu nave ce încalcă normele și convențiile internaționale.

Într-o situația mai proastă se află țări precum Tanzania, Togo, Palau, Comores, Cambodia și Congo.

Raportul menționează că în ultimii trei ani au fost efectuate 409 de inspecții ale navelor ce plutesc cu pavilionul Republicii Moldova, iar în 69 de cazuri acestea au fost reținute.