Moscova și București au anulat contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul României

Moscova și Bucureștiul au anulat contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul României prin acordul reciproc al părților. Inițial, s-a planificat ca acordul să fie valabil pînă la sfîrșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta combustibilul.

Moldova va putea primi același gaz rusesc, dar din România. În acest context, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a decis să se clarifice cu Transnistria, care consumă gaz rusesc, dar nu plătește pentru el. Pentru mai multe informații – în articolul Izvestia.

În avantajul tuturor

"Contractul de transport de gaze naturale pe teritoriul României către țări terțe, încheiate cu Gazprom Export, își încetează acțiunea cu acordul ambelor părți," — acest mesaj a fost distribuit de compania românească "Transgaz" în urma negocierilor, în care, în afară de companiile de gaze rusești și românești, au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene. Inițial, s-a presupus că acordul prin care gazul natural era pompat prin conducta de gaz T3 pe teritoriul României către țări terțe va fi valabil pînă la 31 decembrie 2023.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgaz dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, ”alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit”.

Cert este că mai devreme Bucureștiul, în baza unui acord cu Gazprom, a transportat gaze rusești prin filialele conductelor T1, T2 și T3. Acum, după cum remarcă autoritățile române, " alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaze de tranzit."

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Turk Stream, ruta în cauză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România nu a mers, de fapt. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, și, de asemenea, lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din Turk Tream și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei. În plus, cînd la putere se afla Igor Dodon, Moldova a construit o conductă reversă care leagă sudul țării de România.

"Acordul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor pe teritoriul Ucrainei devine pur și simplu neprofitabil. ”TurkStream” este mai profitabil în această privință. Aceasta este politica de prețuri. În același timp, părțile au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă", a explicat într-o discuție cu Izvestia, Serghei Lavrenov, șeful Departamentului pentru Transnistria și Moldova al Institutului țărilor CSI.

O datorie mare

Autoritățile moldovenești speră că astfel ele vor deveni mai independente de Moscova. Acest lucru se încadrează în proiectul anunțat de Maia Sandu după cîștigarea alegerilor prezidențiale - "crearea unui singur proiect de infrastructură interstatală pentru eliminarea tuturor elementelor prezenței Rusiei în Moldova."

După rezilierea contractului între Rusia și România, Sandu a numit datoria țării sale față de Gazprom nedreaptă. "Pe malul drept, nu avem aproape nicio datorie față de Gazprom, pentru că plătim și am plătit în toți acești ani. Pe de altă parte, partea stîngă nu a plătit pentru gaz și există o datorie foarte mare. Și, desigur, nu puteți aștepta ca noi, cei de pe malul drept, să putem plăti. Acest lucru este nedrept", a spus politicianul.

Maia Sandu are o poziție contradictorie, consideră Serghei Lavrenov.

"Pe de o parte, ea susține că aceasta nu este datoria Chișinăului, pe de altă parte - în fiecare declarație, ea subliniază că Transnistria face parte din Moldova, adică se declară pentru integritatea teritorială. Încă în 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege potrivit căreia Transnistria a primit un statut special, adică, legal, Chișinăul consideră Transnistria parte a sa. Și dacă e așa, cine ar trebui să plătească datoriile?", a spus politologul.

Moldova încearcă să diversifice furnizarea de gaz rusesc. Anul trecut, a devenit cunoscut faptul că a fost finalizat gazoductul Ungheni-Chișinău din România în Moldova, linia a devenit o continuare a tronsonului de 43 de kilometri Iași (România)-Ungheni. Acesta a conectat Chișinăul cu sistemul european de transport al gazelor naturale (GTS). Se preconizează că prin intermediul noii magistrale cu o lungime totală de 120 km Republica Moldova va putea primi anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaze din România.

Bucureștiul susține că în acest fel ei vor oferi moldovenilor o alternativă la gazul rusesc. Cu toate acestea, conducta este încă goală. Potrivit experților, în cel mai bun caz, gazul va trece prin aceasta în 2022. Acest lucru se datorează nepregătirii tehnice a Bucureștiului de a furniza astfel de volume de gaze naturale și a prețului ridicat al gazelor din România: Bucureștiul cumpără gazul rusesc, iar acest lucru va crește doar prețul. În plus, infrastructura nu este gata. România, pe teritoriul său, ar trebui să finalizeze și să lanseze linia Onești–Gărăești–Lețcani, precum și să construiască două stații de comprimare.