Măsurile fiscale și monetare puse în aplicare de guvernul Republicii Moldova pentru combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 sînt semnificativ mai mici decît în majoritatea celorlalte țări din Sud-Estul Europei (SEE – 11 țări în total).
Astfel dacă Republica Moldova a oferit un pachet financiar de susţinere de numai 1,6% din PIB, apoi Albania – 2,8%, România – 5%, Macedonia de Nord - 5,5%, Serbia – 11%, iar Slovenia – 13,4% din PIB, arată un studiu realizat de SeeNews și care include Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovenia, transmite Mold-street.com.
Pachetul macroeconomic adoptat de Moldova se ridică la 3,2 miliarde lei
Potrivit autorilor, pachetul macroeconomic adoptat de Moldova se ridică la 3,2 miliarde lei, sau aproximativ 1,6% din PIB-ul anual al țării. Stimulentele fiscale cuprind 2,1 miliarde lei pentru sprijinirea economiei și 1,1 miliarde lei pentru asistență socială și ajutoare pentru șomaj.
Măsurile fiscale pentru întreprinderi includ creșterea alocărilor bugetare către sectorul sănătății, scutiri de taxe pentru sectoarele economice cele mai afectate de restricțiile de reglementare, reducerea temporară a TVA pentru Horeca etc.
Măsurile suplimentare vizează facilitarea accesului la finanțarea creditelor și sprijinirea antreprenorilor. SeeNews estimează ajutorul internațional se ridică la 417 milioane euro la sfîrșitul lunii mai 2020, incluzînd asistență de urgență de către FMI de 217 milioane euro și un acord de împrumut de milioane euro cu Rusia (care încă urmează a fi renegociat). În plus, UE intenționează să aprobe un credit de 100 milioane euro către Moldova.
Autorii remarcă și măsurile monetare folosite de Banca Națională a Moldovei, care a redus rata de bază cu 2,25 pp, care este cea mai agresivă intervenție între toate băncile naționale din regiunea SEE și a scăzut cerințele minime de rezervă pentru bănci, pentru a ușura lichiditatea economiei și rezistența sectorului financiar.
Totodată, ei remarcă faptul că vulnerabilitatea cursului de schimb rămîne ridicată pentru Moldova, deoarece banca centrală se abține de la intervenția pe piața valutară, dar și-a declarat disponibilitatea de a face acest lucru în cazul unei viitoare volatilități excesive a monedei naționale.
Sectorul medical din Moldova, peste media din regiune
Cît despre situația din sectorul medical autorii constată că Moldova este țara SEE cu a doua cea mai mare pondere a cheltuielilor de asistență medicală, cu 9% din PIB în 2017, comparativ cu referința UE de 11,3% și media regiunii de 7,1%.
Este, de asemenea, printre țările cele mai bine dotate cînd vine vorba de paturi de spital și număr de lucrători spitalicești, cu 5,8 paturi la 1.000 de persoane și 1.032 de lucrători la 100.000 de persoane în 2017. Acest lucru se situează sub media UE de 8 paturi și 2.517 lucrători spitaliceşti, dar peste media regiunii de 4,84 paturi și 857 de angajați ai instituțiilor medicale.
Raportul identifică cinci sectoare din regiune ca „pierdute” în criză - turismul, comerțul și transportul, precum și imobiliarele, industria, construcțiile, artă și divertisment.
Potrivit autorilor, majoritatea guvernelor din regiune sînt în poziție favorabilă de a introduce măsuri economice cuprinzătoare pentru atenuarea efectelor crizei, datorită nivelului scăzut al datoriei publice în majoritatea țărilor din SEE. Astfel șapte (inclusiv și Moldova) din cele unsprezece economii cuprinse în raport sînt de așteptat să-și restabilească PIB-ul la niveluri pre-pandemice în 2021.
Adăuga comentariu