În trimestrul II 2020 rata anuală a inflației a continuat traiectoria descendentă de la începutul anului curent diminuîndu-se de la 5,9 la sută în luna martie pînă la valoarea de 4,3 la sută în luna iunie și menținîndu-se, astfel, în intervalul de 5,0 la sută ±1,5 p.p. stipulat în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei pe termen mediu.
Această evoluție a fost susținută de scăderea contribuțiilor pozitive din partea prețurilor la produsele alimentare, a celor la combustibili și a inflației de bază. Acesta date sînt prezentate de către Banca Națională a Moldovei într-un comunicat de presă.
Potrivit BNM, dinamica descendentă a prețurilor la produsele alimentare a fost determinată de efectul unei perioade de bază ridicate în lunile aprilie și mai 2019 asociat prețurilor la cartofi. Diminuarea prețurilor la combustibili a fost generată de diminuarea prețurilor la petrol pe piața internațională. Așteptările negative, dar și restricțiile privind stoparea răspîndirii Covid-19 au determinat un impact dezinflaționist din partea cererii interne, asociate aprecierii monedei naționale, au susținut scăderea ratei anuale a inflației de bază.
BNM scrie că prețurile reglementate au conturat o dinamică relativ stabilă în perioada de referință. Spre finele trimestrului II 2020, în contextul precondițiilor de majorare a prețurilor la produsele de panificație, dar și a unor condiții agrometeorologice nefavorabile pentru unele culturi agricole, s-au conturat anumite presiuni inflaționiste din partea prețurilor la produsele alimentare care ar putea să se manifeste și în perioada următoare. Totodată, acestea vor fi atenuate, de presiunile dezinflaționiste asociate cererii interne care vor continua în perioada următoare în contextul impactului Covid-19. În același timp, dinamica ulterioară a IPC rămîne marcată de precondițiile pentru scăderea unor tarife și de incertitudinea momentului și a magnitudinii ajustării acestora.
Dolarul SUA s-a depreciat treptat o dată cu ridicarea interdicțiilor impuse în contextul pandemiei în mai multe economii, înregistrarea în continuare a unui număr mare de infectări cu Covid-19 în SUA și incertitudinile legate de alegerile prezidențiale în SUA. Un alt factor care a perturbat piața valutară au fost intensificarea tensiunilor între SUA și China.
Moneda unică europeană s-a apreciat după ce, la ședința din 4 iunie 2020, BCE a majorat pachetul aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) cu 600 miliarde de euro, pînă la valoarea totală de 1 350 miliarde de euro. Totodată, discuțiile în cadrul Comisiei Europene privind pachetul de urgență de 750 miliarde de euro, au sporit încrederea investitorilor în consolidarea fiscală a zonei euro.
Cei de la BNM mai spun că în trimestrul II 2020, veniturile bugetului public național au consemnat descreșteri, fiind cu 8,7 la sută sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019. Cheltuielile bugetului public național, la fel, s-au micșorat, fiind în diminuare cu 0,1 la sută față de trimestrul II al anului 2019. Totodată, pe piața valorilor mobiliare de stat alocate, pe parcursul trimestrului II al anului 2020, ratele dobînzilor au înregistrat diminuări pe toate tipurile de scadențe.
În trimestrul II 2020, lichiditatea excesivă a însumat 6,1 miliarde lei, fiind în diminuare față de trimestrul precedent cu 0,58 miliarde lei.
Ratele medii ale dobînzii aferente soldului creditelor și depozitelor în moneda națională și-au continuat trendul descrescător. Ratele medii ale dobînzilor creditelor și depozitelor în valută au înregistrat modificări minore.
Rata anuală a inflației va fi relativ stabilă pe toată perioada de prognoză. Aflîndu-se în jumătatea de jos a intervalului de variație, va atinge ținta abia la mijlocul anului 2022.
Condițiile monetare reale vor acționa restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză.
Adăuga comentariu