Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Furtul miliardului: Întrebări fără răspuns

13 noi. 2018,, 17:20   Economie
5222 5

Investigarea furtului miliardului din sistemul bancar din Moldova ridică mari semne de întrebare, dar nu oferă răspunsuri. La acestă concluzie au ajuns experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, ca urmare a prezentării Monitorului financiar „Patru ani de la frauda bancară: ce am aflat în acest timp”.

Potrivit agenției INFOTAG, în cadrul evenimentului a fost readusă în discuție problema prejudiciului cauzat de frauda bancară.

Expert în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Eugen Ghilețchi, a menționat că „convenționalul miliard nu a fost definit cu exactitate”.

„Prejudiciul direct aplicat bugetului țării ca urmare a acordării creditelor de urgență este de 13,34 mlrd. lei în obligațiuni, cu o dobînda adițională de 11,1 mlrd. lei. De la momentul convertirii garanției în datorie publică deja am achitat 1,49 mlrd. lei pentru deservirea acestei datorii, iar din procesul de lichidare am recuperat doar 0,43 mlrd. lei”, a spus el.

Expertul menționează că nu se depun eforturi pentru stingerea anticipată a datoriei cauzată de frauda bancară.

„La moment, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și ulterior anulate de către BNM. Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci menționează că pînă la 2 mlrd. lei urmează să fie încasate din vînzarea pachetelor de acțiuni blocate și anulate de BNM, în timp ce valoarea de piață a acestor acțiuni nu depășește 1,2 mlrd. lei. După patru ani, putem spune că datoria a căzut pe umerii cetățenilor. Rezultat al situației create a fost scăderea puterii de cumpărare a leului cu aproximativ 30% și lichidarea a 3 bănci dintre care una de stat. De asemenea, frauda bancară a cauzat și mai multe costuri indirecte, materializate prin încetinirea activității economice, deteriorarea climatului investițional sau micșorarea încrederii în instituțiile de stat”, a spus Eugen Ghilețchi.

El a menționat că „pe fundalul reformelor, riscul folosirii fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile a scăzut mult, însă nu a fost eliminat cu totul”.

Drept măsuri pentru autorități, experții srecomandă „recuperarea fondurilor delapidate și achitarea anticipată a datoriei, crearea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor fraudate, investigarea modului în care au fost folosiți banii acordați de BNM celor trei bănci și determinarea rolului celorlalte bănci implicate, precum și renunțarea la inițiative legislative orientate spre legalizarea unor fonduri cu proveniență dubioasă”.

„Este important, ca să fie publicate rapoarte cel puțin semi-anuale pe marginea progresului privind recuperarea și achitarea anticipată a datoriei. La fel de important este ca să aibă loc audieri regulate atît în cadrul comisiei parlamentare de profil, dar și în plen privind aceste rapoarte”, susțin experții.

Ei au menționat, de asemenea, că inițiative legislative orientate spre legalizarea unor fonduri cu proveniență dubioasă vin în contradicție cu eforturile de combatere a corupției și fenomenului de spălare a banilor și pot provoca riscuri mari la adresa securității economice și generale a statului.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?