Ex-ministru: Și cei de la Procuratură, și cei de la Kroll cunosc numele beneficiarilor

Expertul Transparency International, Veaceslav Negruța, este sigur că și cei de la Procuratură, și cei de la compania Kroll cunosc numele beneficiarilor, pentru că lista companiilor offshore prezentată în raportul Kroll 1 și 2 presupune că există beneficiari.

Fostul ministru al finanțelor mai spune că Kroll este o companie privată, ea face atît cît i se cere și pentru un preț la care s-a convenit. „Respectiv, caietul de sarcini și contractul încheiat cu această companie stabilește zona de competență a acestei companii și, respectiv, vicierea unui raport, a unui studiu așteptat de la această companie putea fi făcută exact acolo, în caietul de sarcini, cînd limitezi sau încerci să obții doar ceea ce îți este convenabil”, a declarat Veaceslav Negruța într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

„Vreau să vă atrag atenția că, de fapt, pentru a ne da cu părerea cît de bun sau rău este acest raport, în spațiul public lipsesc cîteva documente. În primul rînd, este vorba despre caietul de sarcini. Noi nu cunoaștem ce a cerut, ce a solicitat, ce a contractat Banca Națională a Moldovei să aibă de la această companie Kroll. Dacă acest document se face public, atunci ne va fi mult mai ușor să înțelegem care este calitatea și dacă Kroll a răspuns la toate întrebările pe care le-a adresat BNM, deci Republica Moldova în persoana BNM i-a solicitat să facă aceste lucruri”, a notat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Negruța, nu se cunoaște care este contractul și ce prevăd clauzele contractuale, care este suma achitată pentru lucrarea făcută de Kroll, astfel încît să existe o părere că, într-adevăr, lucrul lor este pe măsură sau nu pe măsură și dacă nu s-a plătit prea mult pentru această lucrare. „Dar revin la ideea că totuși raportul Kroll 1 și 2 sînt niște lucrări care ne creează o anumită înțelegere a tot ce s-a întîmplat atunci”, menționează Veaceslav Negruța.

„Cert este că autoritățile de aici, am în vedere organele de urmărire, cu siguranță au toată informația și înțelegerea a tot ce s-a întîmplat. Întrebarea este de ce n-au făcut o investigație adecvată la tot ce s-a întîmplat în sectorul bancar? De ce au încercat, de fapt, pe de o parte, să dea o anumită interpretare și direcție, pe de altă parte, unele lucruri să le ascundă? Doar tot ce s-a întîmplat și a descris Kroll în raportul său 1 se bazează pe informațiile prezentate de Banca Națională. Deci, dacă nu era Kroll 1, noi nu aveam să știm că, de fapt, un grup anume de cetățeni au consolidat și au luat în proprietate și sub control trei bănci, Banca Națională despre asta știa”, menționează expertul.

Potrivit lui Veaceslav Negruța, acest raport Kroll 1 și 2 este interesant doar pentru un cerc foarte restrîns de cetățeni, poate procurori, poate economiști, poate finanțiști, dar ceea ce este important pentru spațiul public, pentru oameni, este exact lista beneficiarilor. „Această fîstîceală care se întîmplă, acest ping-pong vine probabil din considerentele de sensibilitate pentru anumite categorii de beneficiari și apariția lor în spațiul public ar putea să le creeze un disconfort anume”, a mai spus Veaceslav Negruța.