Criza energetică stiri: 1571
Cutremure stiri: 275

Drumul fructelor moldovenești din copac la magazin

17 aug. 07:25   Economie
3115 0

Drumul fructelor și legumelor moldovenești devine întortocheat și dificil atunci cînd este orientat spre rafturile magazinelor și supermarketurilor. O spun producătorii, o confirmă și autoritățile, notează agora.md

Problema pare să fie, însă, în abordarea celor două părți. Fermierii sunt convinși că au produse bune, dar insuficient apreciate de lanțurile de magazine. Ei dau vine pe birocrația care le complică existența dar și pe cerințele prea mari de calibrare și ambalare care le sunt impuse de autoritățile statului. De cealaltă parte, funcționarii care gestionează ministerele responsabile de agricultură și de produsele agricole spun într-un glas că pe primul loc trebuie să stea comoditatea cumpărătorului, iar prețurile pe care le propun producătorii autohtoni sunt de multe ori nejustificate.

Savelie Dolghii este co-proprietar la o întreprindere agricolă din raionul Ștefan-Vodă. Producătorul spune că de multe ori este nedumerit cînd vede că pe rafturile magazinelor un kilogram de mere costă, de exemplu, 10 lei, deși știe că l-a vîndut cu 5 lei. Bărbatul spune că nu se simte motivat să vîndă fructe pentru supermarket, întrucît, din punctul său de vedere, condițiile de export sunt mai favorabile.

„Magazinele vor să existe un fel de continuitate atît în preț cît și în livrări. Dese ori ni se spune că prețul e cel pe care îl dictează ei, iar dacă nu ne place, ei au alternativă. Și încă o problemă e că magazinele vor fructe de calibru mare, dar la prețuri de nimic. Eu lucrez cu mai multe magazine alimentare din raion, dar mai mult la sezon. De exemplu, cînd e vară, vînd cireșe, caise, vișine, prune. Dar oricum mai mult mă orientez spre export”, povestește producătorul.

Dolghii precizează că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă este neconformarea calibrului pentru fructe:


„Să înțelegeți că eu știu că am un calibru bun, am trecut fructul prin linia de sortare, dar nu poți să demonstrezi nimic pentru că fiecare angajat la recepția mărfii poate să vină cu propriile metode de măsurare. Am mai avut cazuri cînd am livrat la magazin trei lăzi de mere și a doua zi m-au chemat să le iau înapoi, zicînd că fructele sunt stricate. Dar eu știu că nu are cum să fie așa ceva, singur le-am ales. Din cauza că nu pot demonstra că merele la raft ajung să fie „chiflicite”, sunt nevoit să mă conformez și să le returnez. E foarte incomod. În general birocrația ne ia tot aerul”, spune bărbatul.

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a declarat pentru AGORA că anularea normei legate de prezența de cel puțin 50% a produselor agroalimentare autohtone pe rafturi ar fi fost o greșeală:

„Pe de o parte vorbim despre securitatea alimentară, despre necesitatea stimulării producătorilor autohtoni și regretăm că nu avem numărul suficient de întreprinderi de procesare, pe de altă parte nu luăm nicio măsură de stimulare a producătorilor autohtoni”, susține Slusari.
De cealaltă parte, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, este de părere că legea care obliga magazinele să acorde spațiu la raft de cel puțin 50% pentru producătorii autohtoni ar fi fost populistă.

„Lucrul acesta este nefuncțional, este o măsură absolut populistă care nu ajută cu nimic producătorii mici. Au fost debitate și unele informații absolut false precum că în România ar fi funcționat acest lucru. Nu a lucrat nicio zi în România, iar cînd am mers în comisii parlamentare și am discutat cu opoziția parlamentară, și ei au fost de acord că este o măsură populistă și ilegală din punctul de vedere al comerțului internațional”, a spus Sergiu Gaibu.
În context, președintele Moldova-Fruct, Iurie Fală, a declarat că unul dintre motivele pentru care produsele autohtone își fac mai greu drum spre rafturile magazinelor ar fi faptul că acestea nu sunt competitive:

„Noi nu putem concura cu un stat care poate produce cantități mari. Din păcate Republica Moldova este un stat mic, respectiv noi nu putem obține o economie de scară. Spre exemplu roșiile: Turcia este un stat mare care produce masiv roșii. Astfel, Turcia poate obține economie de scară și din contul acesta poate livra produse, poate oferi costuri medii mai mici și, respectiv, pot livra niște produse la un preț mai mic”, a declarat Fală.

Lucru confirmat și de ministrul Economiei, Sergiu Gaibu:

„În general obiectivul este ca, în final, consumatorii să fie protejați și să aibă la dispoziție o diversitate cît mai mare. Acolo unde este posibil. Cît despre prezența producției noastre, asta înseamnă că sunt anumite deficiențe și în oferta pe care o poate face Republica Moldova. Aceste deficiențe, în mare parte, sunt structurale și trebuie să fie tratate cu totul altfel. Din păcate, ani la rînd nu s-au tratat și ne-am orientat doar pe anumite sectoare, foarte înguste”.
În timp ce președintele Asociației Forța Fermierilor consideră că, în prezent, economia Republicii Moldova ar fi controlată de un grup de importatori și supermarketuri, secretarul de Stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, este convins că producătorii ar trebui să înceapă cu ajustarea prețurilor pe care le propun magazinelor.

„Lucrul pe care trebuie să-l facă Republica Moldova prin intermediul producătorilor agricoli este de a reduce prețul de cost, de a fi mai competitivi față de produsele importate, deoarece noi nu putem să avem la producția autohtonă un preț mai mare decît produsul produs undeva, importat cu cheltuieli de logistică, cheltuieli administrative, impozite, etc. Este ceva fără logică, mai ales că vorbim de plin sezon de producere”, susține Vasile Șarban.

Președintele Asociației Forța Fermierilor menționează necesitatea unui program complex de susținere a producătorilor autohtoni.

„Din punctul meu de vedere este necesar de revenit la acest proiect de lege și de îmbunătățit legea care a fost adoptată recent, cu retro-bonusuri, pentru că forma în care a fost adoptată este sterilă”, a declarat Alexandru Slusari.
...iar ministrul Economiei este convins că înainte de toate este nevoie de educarea mediului de afaceri din Moldova:

„Să educăm agenții economici să-și certifice produsele agricole. Se consideră că produsul care este crescut pe teren, deja este produs pe raft, iar asta nu e prea corect. El trebuie să fie certificat, e preferabil să fie ambalat. Eu cunosc cazuri concrete cînd am mers în teritoriu și am văzut agenți economici mici care pregăteau ambalaje specializate pentru produsele noastre naționale și formau aceste seturi care se comercializau foarte bine în lanțurile din magazine”.

În aceeași ordine de idei, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii consideră că drumul fructelor moldovenești spre rafturile magazinelor de acasă ar fi mai simplu dacă agenții economici ar găsi căi de a funcționa împreună.

„Prin cooperare ar putea să creeze o infrastructură de post-recoltare care le-ar permite să aibă un produs competitiv pe rafturile supermarketurilor interne, pe piața internă. Producția trebuie să fie sortată, ambalată, spălată, în funcție de produs. Noi nu-i îndemnăm să facă colhozuri, noi îi îndemnăm să acționeze și să activeze în comun în scopul diminuării prețurilor de cost, a costurilor de producție, pentru a crea o infrastructură care este costisitoare pentru un singur agent economic. Cînd se unesc mai mulți agenți economici care au aceeași categorie de produse, pot crea o infrastructură destul de eficientă pentru ei”, a spus Șarban.

Totuși, soluția care este deja la îndemîna fermierilor par să fie piețele și tîrgurile agricole.

„Eu consider că în Republica Moldova acesta trebuie să fie păstrat ca un canal alternativ de comercializare și noi lucrăm împreună cu ANSA și cu Ministerul Agriculturii ca să simplificăm procesul de certificare a transportului. În CSE am eliminat cerința de certificare a transportului pentru produsele noastre. Era o barieră”, a declarat Sergiu Gaibu.

În luna iulie 2022, deputații au votat în a doua lectură modificări la legea comerțului interior. Potrivit autorilor, scopul proiectului era de a combate practicile neloiale ale lanțurilor de supermarketuri față de producători autohtoni și a transpune parțial directivele UE. Tot atunci a fost anulată și cota de raft de 50% de care au beneficiat companiile mari, cu putere de negociere.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

În care categorie de vulnerabilitate ați fost plasat după înregistrarea pe compensatii.gov.com?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав